Discuție Utilizator:Emily/Arhiva 1

Elasticitatea preţului cererii

Felictări, Emilia, pentru frumosul articol despre Elasticitatea preţului cererii! Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 26 septembrie 2005 09:11 (UTC)

Premiu

Premiul Wikipedia - pentru contribuţiile tale la subiecte legate de economie

Salut! Îţi prezint acest premiu Wikipedia pentru munca multă depusă la articolele pe domeniul economic, mai ales la Listă de ţări în funcţie de PIB. Mulţumesc, Ronline. Trăiscă 2005. Trăiască informaţia românilor. 15 octombrie 2005 08:24 (UTC)

AFI

Salut, Emily, şi mulţumesc pentru apreciere. Da, probabil că Alfabetul Fonetic Internaţional umple un gol din Wikipedia românească, deşi mai sînt multe de adăugat în articol ca să iasă o treabă cu cap şi coadă. Există o mulţime de sunete şi pronunţări mai mult sau mai puţin exotice, apoi tonuri, intonaţie şi multe altele. Mă gîndesc însă că dacă omul are atîta interes în chestiuni de fonetică şi lingvistică atunci precis vorbeşte şi alte limbi, şi deci poate găsi informaţiile astea în engleză de exemplu.

Îmi fac datoria să te felicit şi eu pentru articolele tale pe teme de economie şi nu numai. Sper să ai putere să o ţii tot aşa. Toate cele bune! --AdiJapan 30 octombrie 2005 14:36 (UTC)

Scop

Emily, nu muncim pentru "ei" ci pentru noi. Wikipedia nu câştigă nimic dacă articolele româneşti sînt mai bune sau mai proaste, sau dacă vrei cîştigă numai un renume mai bun sau mai prost în rîndul vorbitorilor de română, oriunde ar fi ei. Poate ai observat că pe paginile Wikipediei nu există reclame. Absenţa interesului material este unul din principiile după care funcţionează Wikipedia, şi sper să rămînă aşa. --AdiJapan 30 octombrie 2005 17:49 (UTC)

De acord cu tine. Pentru numărul mic al contribuitorilor în limba română găsesc mai multe motive. De exemplu:

1. Internetul este încă o raritate în România, şi dacă e folosit, e folosit în mare parte de cei tineri şi foarte tineri, de cele mai multe ori incapabili să scrie articole enciclopedice. Asta explică şi de ce mulţi dintre contribuitori scriu de prin alte ţări (inclusiv cazul meu).
2. Eu personal am avut norocul să am primul contact cu Wikipedia în engleză, care are extrem de multe articole de calitate, şi abia apoi s-o descopăr pe cea în română. Dacă se întîmpla invers probabil că aş fi fost decepţionat de calitatea modestă a multora dintre articolele româneşti şi nu m-aş fi grăbit deloc să contribui.
3. Unii dintre contribuitorii la Wikipedia română scriu şi pentru celelalte proiecte (probabil în special cel în engleză), aşa că munca lor se împarte în două (trei, etc) locuri.

De ultima chestie sufăr şi eu. Asta pentru că atmosfera de lucru de pe Wikipedia în engleză este mult mai serioasă, şi îmi dă impresia că într-adevăr fac ceva folositor. Dar recunosc că greşesc şi că ar trebui să pun mai multă energie aici.

Încă ceva: spuneai zilele trecute că "furi" informaţie de la Wikipedia în engleză. Nu se cheamă furt deloc, ba e chiar lăudabil că iei din alte articole şi traduci. Totul este să te asiguri că informaţia de acolo este corectă şi că nu răspîndeşti bazaconii englezeşti/americane/etc şi pe la noi. Din cauza asta oamenii care traduc trebuie să fie specialişti sau măcar să aibă experienţă în domenii învecinate. Plus că dacă eşti în temă ştii ce termeni să foloseşti în română. Copierea şi traducerea sînt deci lucruri normale la articole de enciclopedie, pentru că aici nu trebuie să creezi informaţie, ci s-o aduni, s-o organizezi şi s-o expui conform regulilor. Deci, felicitări că faci deja asta. --AdiJapan 31 octombrie 2005 02:24 (UTC)

Reclamă

Ce spui tu cu Evenimentul Zilei poate fi util, într-adevăr. Eu am însă convingerea că cea mai bună reclamă ne-o facem noi. Şi uite de ce spun asta. Potenţialii contribuitori sînt cei care au calculator şi internet, şi îşi petrec mult timp folosindu-le pe ambele. Or aceşti oameni în mod inevitabil folosesc motoare de căutare pentru a găsi diverse informaţii. Nu ştiu dacă ai observat, dar ce puţin pe Google foarte adesea printre primele rezultate apar mai mereu legăturile spre Wikipedia. Eu unul consider asta ca fiind o reclamă deosebit de eficientă şi dirijată exact spre ţinta care trebuie. (Articole despre Wikipedia au apărut prin ziare, dar sincer, cîţi dintre cititorii de ziare se reped la calculator să vadă despre ce e vorba?) Ei, şi de la motoarele de căutare pînă la a deveni contribuitor nu e decît un pas, dar după părerea mea e un pas încă greu, pentru că informaţia de pe Wikipedia în româneşte are de multe ori o calitate îndoielnică. De-asta mă lupt pentru calitate aici. Dacă citeşti aici la întîmplare vei vedea că avem multe articole pline de aberaţii, de auto-promo, sau doar cu informaţie insuficientă.

Nu trebuie să înţelegi că văd viitorul în negru, nicidecum. Faptul că mă străduiesc să fac ceva înseamnă că am mare încredere în ce-o să fie Wikipedia românească. Faptul că avem contribuitori ca tine îmi dă iar speranţe, deci felicitările mele nu sînt vorbe goale. Dar ca să ne înmulţim trebuie să demonstrăm, prin articolele pe care le scriem, că am început cu dreptul. Aşa că nu trebuie să ne ţinem cu dinţii de numărul de articole neglijînd calitatea. Cine vine pe Wikipedia nu vede cîte articole avem, iar dacă undeva scrie 14 mii de articole, asta nu înseamnă nimic. În schimb dacă găseşte un articol, unul!, cu o sumedenie de tîmpenii sau vorbe fără noimă, a plecat şi nu-l mai vedem curînd. Şi din păcate avem o mulţime de articole de genul ăsta... --AdiJapan 31 octombrie 2005 09:54 (UTC)

Mulţumesc

Emily, mulţumesc pentru vorbele frumoase. De fapt, deşi am o mare pasiune pentru fonetică, nu sînt deloc specialist. Am acumulat noţiuni elementare de fonetică pe măsură ce am învăţat diverse limbi şi de asemenea pe măsură ce am citit pe tema asta, de cele mai multe ori în engleză. Asta înseamnă că n-am vocabularul corespunzător în româneşte şi că trebuie tot timpul să caut prin dicţionarele româneşti cum se zice la una sau la alta. În plus ştiinţa fonetică românească are un pic alte definiţii decît cele din vest, aşa că mi-ar prinde tare bine să vină un contribuitor român de specialitate cu care să pot discuta lucrurile. Pînă atunci o să combin ce ştiu eu cu ce găsesc în engleză şi cu ce spun dicţionarele noastre aşa cum cred eu (din păcate) că e mai bine.

Felicitări şi ţie pentru numeroasele contribuţii, atît în articole pe teme de economie dar şi multe altele. Spor la treabă! --AdiJapan 18 noiembrie 2005 04:56 (UTC)

Ai studiat fonetica? Splendid! Dacă vezi ceva în neregulă te rog să-mi spui. Despre fonetica limbii engleze, cu toate varietăţile ei, sînt informaţii arhisuficiente pe Wikipedia în engleză, dar despre fonetica limbii române am foarte puţine date (cel mai mult scot din DEX, unde zice de exemplu la litera P că notează o consoană bilabială, şi din definiţiile termenilor fonetici) şi chiar şi aceste date vin uneori în contradicţie cu ce scrie pe en.wp. De exemplu DEX-ul zice că [s] este o consoană dentală, iar englezii zic că e alveolară. Presupun că e o diferenţă în definiţii. Am ales în articolele mele alveolară din mai multe motive, nu le înşir aici, dar tot sînt în dubiu. --AdiJapan 18 noiembrie 2005 14:01 (UTC)

Stai stai stai, chiar aşa de ageamiu nu sînt! Nu m-aş fi apucat să scriu pe teme de fonetică dacă nici măcar diferenţa dintre sonor şi surd n-o ştiam. Iar despre P n-am zis nici eu şi n-am văzut nicăieri scris că ar fi altceva decît o bilabială. (Sau poate pe monitorul tău nu se afişează corect caracterele fonetice şi m-ai înţeles greşit? Să-mi spui dacă ai probleme tehnice de genul ăsta.)

Astea sînt chestii simple şi evidente, şi dacă aş greşi la ele ar fi de neiertat. Ce spun eu că am îndoieli sînt lucruri de fineţe, de exemplu englezii zic că S este consoană alveolară iar românii zic că e dentală. Explicaţia pentru o astfel de diferenţă poate să constea în definiţia diferită dată locului de articulare. Englezii par să definească locul de articulare ca fiind locul unde se află limba (în cazul cînd limba joacă vreun rol), iar românii îl definesc ca locul unde se îngustează fluxul de aer. Şi atunci consoana S este alveolară pentru englezi, fiindcă într-adevăr limba se află lîngă alveole, şi dentală pentru români, pentru că într-adevăr dinţii produc turbulenţa şuierătoare caracteristică lui S. În plus există o uşoară diferenţă între S-ul din limba engleză şi cel din limbile romanice, similară cu diferenţa între T-uri. Datorită ţie -- mulţumesc pentru linkul cu fonetica limbii latine; sînt şi alte manuale acolo -- acum am găsit un manual de fonetica limbii franceze, care spune că S este alveolar, ceea ce mă face să cred că teoria cu S dental este un pic mai veche.

Despre sibilantă, l-am folosit cu sensul din DEX, adică şuierătoare sau siflantă. Apropo, dacă nu ştiai că DEX-ul e disponibil online, uite aici: http://dexonline.ro/. O comoară la casa omului. --AdiJapan 19 noiembrie 2005 05:26 (UTC)

Emily, sînt flatat. Eşti deosebit de drăguţă să-mi oferi o "audienţă" la profesorul tău, şi mai că aş accepta-o, doar că sînt convins că Prof. Neamţu are lucruri mult mai importante de făcut decît să stea pe email cu un amator, aşa că o să mă abţin. Dacă totuşi între timp găseşti un manual sau aşa ceva despre fonetica limbii române pe internet ţi-aş fi recunoscător să-mi dai şi mie adresa.

Între timp am consultat mai multe surse pe internet (în mare parte găsite datorită ţie) şi am constatat că mai toată lumea (inclusiv mulţi foneticieni români) spune altfel decît DEX-ul în privinţa lui S. Cît îl priveşte pe T, DEX-ul are dreptate, am trecut T-ul românesc dental la articolul nou Consoană oclusivă dentală surdă şi am făcut deosebirea dintre el şi cel englezesc (pînă acum erau împreună). Dacă ai timp poţi arunca o privire scurtă la tabelul din articolul de care zic. Mulţumesc pentru tot sprijinul. --AdiJapan 20 noiembrie 2005 14:36 (UTC)

Mulţumesc mult că te străduieşti pentru mine. Între timp am încercat şi eu pe ici pe colo şi am studiat un pic cum stau chestiunile în franceză şi spaniolă. (Aş fi vrut să văd şi ceva despre italiană, pentru că fonetic este cea mai apropiată limbă romantică de română, dar n-am găsit.) Problema mai mare care mi-a mai rămas de rezolvat ar fi următoarea: consoanele t, d, s, z, n, l şi r. Despre toate astea DEX-ul zice că sînt dentale. Fonetica franceză zice că sînt unele alveodentale (t, d, n) iar celelalte alveolare (în afară de r care la ei e graseiat). Cea spaniolă zice că sînt toate alveolare în afară de t şi d, ceea ce nu se poate: t, d şi n trebuie să fie toate trei de acelaşi fel.

Sînt aproape 100% că DEX-ul greşeşte, mai ales în privinţa lui l şi r (pe care eu unul nu le pronunţ dental nicicum!). De-asta aş fi vrut să văd nişte referinţe noi. Cele pe care le-ai găsit tu s-ar putea să susţină punctul de vedere al DEX-ului, dar oricum, dacă ai timp şi răbdare mi-ar prinde bine să ştiu ei ce zic. Eu am găsit pe internet lista asta de cărţi ceva mai proaspete, dar bineînţeles că n-am acces nici la cele vechi nici la astea noi:

1. Anca, M. (2001). Logopedie, Ed. P.U.C., Cluj - Napoca.

2. Rosetti, A.; Lazaroiu A. (1988). Introducere in fontica, E. D. P, Bucuresti

3. Stan, I. T. (1996). Studii de fonetica si fonologie, Ed. P. U. C., Cluj - Napoca

4. Toma, I. (2000). Limba romana: fonetica - fonologie - lexicologie, E. D. P, Bucuresti

Rămîn la vorba veche: vreau să ştiu cum se defineşte locul de articulare, pentru că de asta depinde cum categoriseşti consoanele. Deci, dacă nu exagerez, ai putea să verifici în cărţile pe care le ai cum anume se stabileşte dacă o consoană e dentală sau alt fel. Şi pentru că fonetica e o ştiinţă care evoluează şi ea, n-ar strica să ne uităm mai cu seamă în referinţele mai noi. Mulţumesc mult pentru tot efortul! Pînă la urmă nu ştiu cine citeşte articolele noastre pe teme de fonetică, dar eu unul mă bucur să aflu cîte ceva în plus. --AdiJapan 23 noiembrie 2005 15:19 (UTC)

Emily, n-am atîta timp cît să-ţi mulţumesc îndeajuns; am citit mesajul tău în viteză, şi clasificarea pe care mi-ai dat-o pare mai logică decît tot ce-am citit pînă acum, dar trebuie s-o rumeg ceva mai bine. În orice caz, mă bucur că nu mai sînt "singur pe lume"... --AdiJapan 25 noiembrie 2005 01:49 (UTC)

Localităţi din judeţul Cluj

Salut ! În primul rând vreau să îţi mulţumesc pentru efortul de a contribui la ro.wiki. Am văzut ultimele editări cu privire la Localităţi din judeţul CLuj. Pot să îţi spun că exista un proiect pe această tematică, a localităţilor din România care a ajuns până la un punct. Astfel de editări cuprinzând doar Localitatea x este în judeţul y pot fi făcute automat folosind un bot. Mai întâi ar trebui stabilite nişte reguli şi apoi pornit acest bot care să facă ca ai făcut tu până acum. Îţi spun asta pentru a te concetra, dacă vrei asupra altor aspecte, cum ar fi Fontica, pentru că editări automate se pot face, editări având un conţinut mai variat şi mai mare nu prea se pot.Elerium | Discuţie 25 noiembrie 2005 15:36 (UTC).

Consoane

Emily, îţi mulţumesc mult pentru tot efortul tău de a lămuri problema. De fapt mă simt vinovat că îţi consumi atît de mult din timp ca să cauţi lucrurile astea şi să mi le scrii. Îmi dau seama că în cartea aceea de fonetică şi fonologie romanică lucrurile au fost aruncate cam cu furca, luate de prin alte părţi şi nerumegate. Toate limbile romanice de care spui au acelaşi fel de t, s şi n, dar după cum vezi le clasifică diferit, aşa cum se întîmplă şi în sursele mele. Nu-mi rămîne decît să trec în articole toate punctele de vedere, deşi personal sînt dezamăgit. Nu cred că mai e cazul să te tot plimbi pînă la bibliotecă, din ce mi-ai scris tu şi din ce am eu pot să compilez suficiente date ca să amendez articolele despre consoane. Îţi rămîn dator. --AdiJapan 28 noiembrie 2005 12:04 (UTC)

Ce facem cu formatul despre economia româniei

Formatul {{Economia României}} este prea interesant pentru a-l şterge. De aceea mă gândeam să începi un articol cu titlul Economia României şi să incluzi şi formatul acela. Poate îl redenumim şi îş adaptăm pentru a putea fi folosit şi la alte articole despre economiile altor ţări. Elerium | Mesaje către Elerium 11 decembrie 2005 13:54 (EET).

Bravo

Servus, Emilia! Väd cä scrii articole tare faine. Io nu prea mä pricep în domeniile tale, dar articolele tale's hränitoare, nu trilili si tralala. - Waelsch 14 decembrie 2005 18:01 (EET)

Si io's pe principiul portalelor. Väd ce bine mä descurc cu cäutatul de informatii pe wiki francofonä. Eu cam fac acelasi lucru cu categoriile de pagini, dar portalele's si mai utile. Néoliberalismul mä intereseazä si pe mine, pt cä's anarhist. Stii ceva despre neo-conservatorism încä? Väd cä în românime nu prea se stie despre asta, iar eu nu's expert... Schääne Dag auch! - Waelsch 14 decembrie 2005 18:43 (EET)

portal medicină

Mulţumesc frumos. Tocmai pregăteam tabelele şi linkurile. E cam mult de muncă şi cred că va dura destul de mult până va căpăta o formă cu adevărat "utilizabilă".--Nosceteipsum 16 decembrie 2005 17:45 (EET)

Medicină

• Pentru care motiv ai şters enumărarea disciplinelor fundamentale ale Medicinei umane? Există vreo explicaţie plauzibilă? Crezi că mutarea la portal este suficientă? Pentru cel care citeşte articolul Medicină înseamnă o trimitere inutilă şi răpitoare de timp. Aştept răspuns. Cu plecăciune,MobyDick, 16 dec 2005, 18:21

Emily, în general nu este o idee bună să faci o ştergere absolut fără nici un comentariu, şi în plus să o marchezi ca o modificare minoră. Având în vedere remarca lui MobyDick, am făcut revert. --Vlad|-> 16 decembrie 2005 18:36 (EET)

Fără supărare

• Nu ar fi bine să părăseşti ro.wikipedia în urma unui scurt-circuit emoţional, aşa "supărată pe sat". Remarca mea nu constituie - sper - un delict de "lèse-majesté". Este însă bine de amintit, că fiecare articol are o pagină de discuţii proprie, unde se pot exprima păreri, se pot face propuneri, ascultând şi opiniile altora, înainte de a se trece la modificări, uneori într-adevăr "intempestive". În comparaţie cu alte ediţii ale wikipediei, în special cele engleză şi germană, discuţiile la articole sunt la noi foarte sărace ("sublime, aşi putea zice, dar lipsesc cu desăvârşire"). Fiecare se simte îndreptăţit, poate justificat, să intervină direct pe articol, dar ar fi mai fructuos - pentru toate părţile - să stăm mai întâi de vorbă. De acord? Noapte bună! MobyDick, 16 dec 2005, 20:52 (EET)

Premiile Wikipediei Române 2005

Îmi face plăcere să te anunţ că ai fost aleasă câştigătoarea categoriei Iniţiatorul anului în cadrul Premiilor Wikipediei Române 2005.
Felicitări! --rebel 28 decembrie 2005 00:55 (EET)

Activitate

Salut. Îmi poţi spune, te rog, de ce ai luat în calcul retragerea ta din cadrul ro.wp? N-aş vrea să-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala, însă chiar mi-aş dori să ştiu. --rebel 28 decembrie 2005 23:15 (EET)

Ţi-am trimis un mail. --rebel 29 decembrie 2005 19:37 (EET)