Deschide meniul principal
Turnul Babel
ro Acest utilizator este un vorbitor nativ al limbii române.
wa-4 Cist uzeu chal djåze walon avou l' minme livea k' on walon-cåzant natif.
fr-4 Cet utilisateur parle français à un niveau comparable à la langue maternelle.
en-3 This user is able to contribute with an advanced level of English.
it-3 Quest'utente può contribuire con un italiano di livello avanzato.
nl-2 Deze gebruiker heeft gemiddelde kennis van het Nederlands.
de-2 Dieser Benutzer hat fortgeschrittene Deutschkenntnisse.
lb-2 Dëse Benotzer ka mat erweiderte Kenntnisser vun der Lëtzebuerger Sprooch zum Projet bäidroen.
rm-2 Quest participant pos contribuir cun in nivel intermediar da rumantsch.
oc-2 Aqueste utilizaire pòt contribuir amb un nivèl mejan d'occitan.
es-2 Este usuario puede contribuir con un nivel intermedio de español.
sv-1 Denna användare har baskunskaper i svenska.
hu-1 Ez a szerkesztő alapszinten beszéli a magyar nyelvet.
Albrecht Dürer Betende Hände.jpg Acest utilizator crede în Dumnezeu.
Christian cross.svg Acest utilizator este creștin.
Anarchy-symbol.svg Acest utilizator e anarhist, potrivit convingerilor sale filosofice și sociale.
Kiss Matthew Ossenfort + Jeffrey Denke 20100117.7D.02084.P1.L1.SQ.BW SML (4320076681).jpg Acest utilizator sprijină legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex.
Benelux - 2.png Acest utilizator locuiește în Benelux.
Acest utilizator este un eurosceptic.
ONU Acest utilizator nu susține Organizația Națiunilor Unite.
Exquisite-gmail red.png Acest utilizator folosește Gmail.
Caută utilizatori
după diverse criterii

¿¿¿Cine, ce, şi cum???Modificare

 
Me voici, dis, donc!

Creştin anarhist, adecă anarho-creştin.

Băgător de seamăModificare

 
Acest utilizator a primit un premiu Wikipedia. Detalii în pagina de discuţii.

Am pus pe picioare articolele din categoriile:

Am lucrat la majoritatea articolelor din categoriile:

Pe lângă astea, mai am mare interes în tot ce ţine de lingvistică, mai cu seamă de limbile romanice, de limbile regionale, şi de francofonie şi apărarea ei.

Din articolele scrise de mine, aflu fiind cele mai faine:

CrezModificare

YHWH i s’a arătat la stejarii lui Mamre, pe când Avraam şedea la uşa cortului, în timpul zădufului zilei. Avraam a ridicat ochii, şi s’a uitat: şi iată că trei bărbaţi stăteau în picioare lîngă el. Facere 18:1-2.

El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste el, şi prin rănile lui suntem tămăduiţi. Isaia 53:5.

Convingeri filosofico-politico-socialeModificare

Într’adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că în toate neamurile, cine se teme de El, şi lucrează neprihănire este primit de el. Fapte 10:34-35.

Ştiţi că domnitorii neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpânire. Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare va vrea să fie cel dintîiu între voi, să vă fie robul tutror. Mateiu 20:25-26.

Toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Mateiu 26:52.

Vai de cel ce zideşte o cetate cu sânge, care întemeiază o cetate cu nelegiuire! Avvacum 2:12.

Pe tine mă sprijinesc, din pântecele mamei mele. Tu eşti binefăcătorul meu încă din pântecele mamei. Psalm 71 (70):6.

Mai bine un vecin aproape decât un frate departe. Proverbe 27:10

Mai bine o bucată de pâne uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! Proverbe 17:1

Dacă toţi bogaţii ar păstra pentru sine doar cele necesare traiului, şi ar da restul săracilor, sărăcia ar dispărea de pe faţa pămîntului. S. Vasile cel Mare

NB: Cu excepţiunea celui de pe urmă, toare citatele biblice de mai sus fac parte din domeniul public. NB: Citatele de mai jos aparţin lui Pierre-Joseph Proudhon, întemeietorul socialismului libertar (anarhismului), şi sunt scoase şi traduse din culegerea proudhoneană « Mutuellisme et Fédéralisme », ce se află în domeniul public.

Monarhia universală e în politică ceea ce e cvadratura cercului sau mişcarea perpetuă în matematică.

Zilnic ni se vorbeşte de graniţe naturale. Între timp explic ceea ce înţeleg prin aceste două cuvinte: graniţele naturale, eu aş zice că cea mai bună, cea mai sigură, cea mai naturală dintre graniţe e cea care garantează populaţiunilor - pe care le desparte - libertatea cea mai desăvîrşită, autoguvernarea cea mai absolută. Tocmai de aceea protestez împotriva marilor unităţi politice, care-mi par a nu fi altceva decât confiscări ale naţionalităţilor.

 
Potir.

Ceea ce e adevărat despre state, e întocmai adevărat despre oraşele şi judeţele unui stat anume: federalismul e forma politică a omenirii.

Vechea lege a unităţii şi a nedespărţirii e abrogată. În virtutea acordului de unire - cel puţin presupus - între diferite părţi ale statului, centrul politic e pretutindeni, iar circumferinţa nicăieri. Fiecare grup sau soi de populaţiune, fiecare rasă, fiecare limbă e stăpâna teritoriului propriu. Fiecare cetate, apărată de către cetăţile vecine, e regină în pe locul pe care-l ocupă.

Federaţiune, de la latinescul « fœdus », genitiv « fœderis », adică pact, contract, tratat, convenţiune, legămînt, etc... e o înţelegere prin care unul sau mai mulâi capi de familie, una sau mai multe comune, unu sau mai multe grupuri de comune sau state, se obligă recipric şi unele faţă de altele, în vederea unuia sau mai multor obiective specifice.

 
Alfa-Omega.

Cine zice mutualitate, presupune împărţirea pămîntului, diviziunea proprietăţilor; independenţa muncii, separarea industriilor, a specialităţii funcţiunilor, răspundere individuală şi colectivă, potrivit muncii individuale sau în grup, reducerea taxelor generale la minimum, suprimarea parazitismului şi a mizeriei...

Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conştiinţei, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertăţii. Instituţiuni funebre, purcese dintr-una şi aceeaşi patimă a oprimării şi intoleranţei, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naştere inchiziţiunii; administraţiunea de stat a dat naştere poliţiei.

Secretul ecuaţiei între cetăţean şi stat, precum a celei între enoriaş şi preot, între avocat şi judecător, se află în acuaţia economică pe care am făcut-o mai înainte, prin abolirea iteresului capitalist, între muncitor şi întreprinzător, între ţăran şi moşier. Prin reciprocitatea obligaţiunilor faceţi să dispară acest de pe urmă vestigiu al sclăviei antice, şi atunci cetăţenii şi comunele nu vor avea nevoie ca statul să intervină ca să le orînduiască bunurile, să le administreze proprietăţile, să le zidească porturile, malurile, canalele, drumurile; nici ca să tocmească târgurile, să facă judecată, să şcolarizeze, că conducă, să controleze, să le cenzureze oamenii, să supravegheze, să apere şi să facă ordine, ci oamenii vor se putea închina celui Preaînalt, îşi vor putea judeca criminalii şi îi vor face neputincioşi a face răul, cu condiţia ca aceasta să înceteze crima.

Aduceţi-vă aminte, nu există decât un fel de a face drepate: ca inculpatul sau cel interesat să facă el însuşi dreptatea. Or, o va face, atunci când fiecare cetăţean va semna pactul social; atunci când într’această convenţiune solemnă se vor hotărî drepturile, obligaţiunle şi atribuţiunile fiecăruia, când se va face un schim de garanţii şi se va scrie sancţiunea. Atunci justiţia, purcegând din libertate, nu va mai fi răzbunare, ci în reparare. Deoarece legea societăţii nu va mai fi opusă individului, acesta nu va mai putea protesta, şi nu va avea decât să-şi mărturisească fapta.

O comună are nevoie de un învăţător. Ea îl alege după pofta inimii, tînăr sau bătrân, burlac sau însurat, absolvent al şcolii normale sau autodidact, cu sau fără diplomă. Singurul lucru de însemnătate e ca învăţătorul să convină capilor de familii, ca aceştia să hotărască dacă îşi lasă sau nu copiii pe mâna lui. În acest caz, ca altundeva, trebuie ca acest lucru să purceadă din liberul contract şi să fie supus concurenţei; lucru imposibil sub un regim de inegalitate, de pile, de monopol universitar sau de măritiş între Biserică şi Stat.

După cum nu este libertate fără unire ori fără ordine, la fel nu există unire fără varietate, fără pluralism, fără divergenţe; nu există ordine fără proteste, contrazicere sau antagonism.

De lipsa cărei virtuţi personale sau sociale îi veţi acuza pe oamenii care-şi promit reciproc totul, care din inimă largă îşi garantează totul, îşi asigură unii altora totul, îşi dăruiesc totul: şcolire, loc de muncă, schimb, patrimoniu, venituri, avere, siguranţă?