Discuție Utilizator:Tomoniu/Arhiva1

Concurs de scriere

Au început înscrierile la concursul de scriere de pe Wikiştiri dotat cu premii reale! Pentru a câştiga trebuie doar să participi scriind cel puţin un articol în fiecare zi. Deviza este cantitate, calitatea situându-se pe locul al II-lea. Totuşi, articolele trebuie să conţină cel puţin două paragrafe. Mai multe detalii pe pagina concursului. -- Mihai 13 Apr 2005 16:32 (UTC)

Domnule Tomoiu, în wikipedie articolele nu se semnează. Toţi suntem anonimi. Dacă vrem să contribuim la acest proiect trebuie să acceptăm acest lucru. Singurul lucru este să specificăm bibliografia să nu fim bănuiţi de plagiat. Mi-am permis o reaşezare în pagină la Mănăstirea Tismana şi nişte legături wiki. In rest multă sănătate şi succes. La mulţi ani,--Bunu vio 2 ianuarie 2007 17:03 (EET)

Bună! V-am şters pagina Tomoniu pentru că nu se fac articole care trimit la utilizatori. Articolul trebuie să fie despre un subiect enciclopedic. Vă rog citiţi cu atenţie paginile de ajutor Wikipedia:Ajutor. Mulţumesc.--Radufan 27 ianuarie 2007 02:09 (EET)

Păreri personale

Părerile personale şi comentariile în legătură cu textul vreunui articol se fac în pagina de discuţii a aceluia. În pagina articolului nu trebuie să existe: păreri personale, eseuri, interpretări personale, semnătură de utilizator. Vă mulţumesc. --Alex:D|^Mesaje 5 octombrie 2007 23:44 (EEST)

Răspuns "Păreri personale"

Nu inteleg ce se intampla! Ati sters mesajul meu de aici! Sunt unii mai egali decat altii? Sunt unele articole mai protejate decat altele? --Tomoniu 6 octombrie 2007 00:28 (EEST)

Stema Tismanei

Pentru că am văzut că aţi urcat un proiect de stemă al Tismanei, care din câte înţeleg este în uz prin hotărârea consiliului local şi nu a Guvernului, iată mai jos un fragment legat de heraldica României:

Regulile heraldice în ceea ce priveşte însemnele româneşti sunt riguroase. Scutul are formă şi dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare şi bine conturate, inteligibile şi la dimensiuni mici şi nu în ultimul rând trebuie să ocupe cât mai mult din suprafaţa scutului, într-un mod judicios. Nu este permisă trecerea numelui oraşului sau judeţului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema ţării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul ţării etc.). Stemele localităţilor trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare.

Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenţiei cetăţenilor. În urma acestei etape, trebuiesc întocmite o serie de documente:

• • Acte necesare Comisiei heraldice: un proces-verbal al consiliului local/judeţean în care este specificată acceptarea celor trei variante finale; un memoriu în care se regăsesc explicaţii cu privire la cele trei compoziţii precum şi semnificaţia elementelor folosite; variantele color ale celor trei steme; dovada organizării concursului şi a expunerii publice; adresa comisiei judeţene care a supervizat acest proiect.

• • Acte necesare Guvernului: o notă de fundamentare; proiectul hotărârii de guvern; planşa color a stemei avizate de către Comisia heraldică; conturul alb-negru al ei; transpunerea cromatică în haşuri; avizul Comisiei heraldice; o adresă către Administraţia Domeniului Public vizată de către prefect şi preşedintele consiliului judeţean.

Metodologia de elaborare a proiectelor de stemă a fost stabilită de către Comisia heraldică şi distribuită prefecturilor de judeţ.

Prin urmare, potrivit Hotărârii de Guvern nr.25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, art. 10, dacă acea stemă nu a fost aprobată de Comisia Heraldică de la Bucureşti şi prin Hotărâre de Guvern, folosirea ei este ilegală. Pe cale de consecinţă, aceasta nu poate apărea pe Wikipedia ca stemă de drept a oraşului Tismana, ci eventual doar ca un proiect propus.

Urmând etapele legii de mai sus, puteţi legaliza acea stemă, cu condiţia să o redesenaţi corect din punct de vedere heraldic:

• trebuie să rămână doar scutul. Acesta trebuie să fie triunghiular cu baza curbată (sau de tip francez vechi, cum i se mai spune) peste care să se afle o coroană murală cu 3 turnuri (semn că este oraş).
• stema României din centru trebuie să fie scoasă, fiindcă legea nu dă voie să fie utilizată.
• figurile reprezentative trebuie redate în desen, schematic.

Dacă aş avea la dispoziţie o imagine mai clară a covorului, aş putea să vă execut toate cele propuse mai sus, pentru că mă pasionează stemele româneşti. Cu stimă. --Alex:D|^Mesaje 6 octombrie 2007 00:21 (EEST)

Raspuns "Stema Tismanei"

Sper să nu fie o presiune din partea d-ta, datorită unor pareri sincere despre Asociaţia voastră! Avem toate demersurile la guvern, dar se mai poate discuta. Au mai fost depuse proiecte de modificare.

Atenţie la heraldica privind Valahia. Eu am gasit in Spania alta decat cea pe care o avansaţi aici! E bine să colaborăm, nu să sărim unul la gâtul altuia considerând că e mai deştept!

Reţineţi, toate propunerile de aici le fac şi eu cu aceiaşi intenţii de bine ca şi voi! Aţi facut aici un "grup" pentru a vă sprijini unul pe altul în păreri! Ăsta e un argument "ştiinţific" în favoarea "ipotezei avansate"? --Tomoniu 6 octombrie 2007 00:39 (EEST)

Nu am făcut nici o presiune, nici nu am "sărit la gâtul nimănui". Doar v-am arătat cu ce e greşită stema (sau intervenţiile dumneavoastră în articole în loc de paginile de discuţii, dacă la aia vă referaţi), şi mi-am oferit sprijinul pentru ca Tismana să aibă o stemă frumoasă, corectă şi legală. Acuma legat de problema Basarabilor, trebuie spus că opiniile sunt multe şi împărţite între istorici. Aici nu putem decât să le expunem, cu bibliografia aferentă. Părerile noastre (Djuvara greşeşte etc.) nu pot apărea decât în paginile de discuţii şi atunci trebuie argumentate cu dovezi vehiculate de alţi oameni din domeniu (istorici, arheologi, numismaţi etc.) care şi-au publicat ideile. În acest domeniu, unde de multe ori informaţiile sunt puţine, speculaţiile pot să difere de adevăr într-o măsură mai mare, sau mai mică. Cine poate şti? Însă istoricii sunt specializaţi în disciplina lor şi au cunoştinţe vaste pentru a putea stabili analogii, modele de dezvoltare, societăţi, etc.

Foarte mulţi oameni privesc Wikipedia cu neîncredere, deoarece posibilitatea modificării articolelor de către oricine înseamnă posibilitatea strecurării de opinii personale, greşeli sau neadevăruri evidente. Pentru a preveni aceasta, Wikipedia a stabilit un set de reguli, care trebuiesc respectate cu stricteţe:

• Articolele din Wikipedia trebuie scrise dintr-un punct de vedere neutru, fără părtinire, prin includerea tuturor poziţiilor considerate credibile. Vezi Wikipedia:Punct de vedere neutru.
• Nu se admite în articolele Wikipedia cercetarea originală, adică exprimarea tezelor, opiniilor, teoriilor, interpretărilor, comentariilor personale, şi orice alt fel de generare de informaţie. Vezi Wikipedia:Fără cercetare originală.
• Orice afirmaţie conţinută în articolele Wikipedia trebuie să poată fi verificabilă, prin compararea ei cu referinţe bibliografice. Condiţia de includere a unei informaţii în Wikipedia este verificabilitatea, nu adevărul. Vezi Wikipedia:Verificabilitate.

Articolele care încalcă vreunul dintre aceste principii, dar care sunt în curs de corectare, vor fi marcate cu etichetele corespunzătoare, plasate la începutul articolelor, pentru a avertiza cititorul asupra situaţiei lor.--Alex:D|^Mesaje 6 octombrie 2007 00:54 (EEST)

Am uitat să vă răspund în legătură cu stema Valahiei: Acela este un articol neterminat şi conţine nişte steme vechi, prezente în albume străine. Nu de multe ori, acestea sunt fictive şi nu corespund stemelor adevărate. Bineînţeles că în măsura în care voi avea timp, voi completa articolul pentru a ilustra, mai departe, şi modelele reale (acvila) cu evoluţia lor de-a lungul timpului. --Alex:D|^Mesaje 6 octombrie 2007 00:59 (EEST)

Raspuns "La răspuns"

N-are rost să stau aici dacă un articol de-al dumitale e "tabu" şi nimeni nu se poate atinge de el! Uitati-vă la articolul meu "Mănăstirea Tismana"! Şi-au adus peste 12 useri contributia! Şi fără prea multe "dovezi". Eu n-am zis si nici nu voi zice nimic! Pana la urmă "dovezile" cele mai bune "vor ramâne"!

Dumneata însă, nu admiţi nimic! Ce motivaţie "ştiinţifică" aduceţi pentru afirmaţia "De unde Basarabi inainte de Basarab I?" Aceste "informaţii" sunt "poziţii sentimentale" nu informaţii enciclopedice! Dacă eu am un document, absolut necunoscut până acuma, în sensul contrar afirmaţiei dumitale, pe unde mai scoţi atunci cămaşa de mare specialist?

Sunt mulţi specialişti care-şi scriu "părerile personale" în cărţi. Cărţi după care învaţă studenţii! Nu-s bune? De ce afirmaţi că "nu se admit păreri personale"? La dumneata se admit?

Mi-ar părea rău să continuaţi in acest fel... pentru că atunci voi fi nevoit să plec pentru a nu fi părtaş la un lucru urât! Şi vor pleca şi alţi cercetători! Am discreditat toate in România! Hai să trecem şi la discreditarea ştiinţei şi culturii pe Enciclopedia LIBERA! --Tomoniu 6 octombrie 2007 01:31 (EEST)

Conflict de ditare

Dacă mai păţiţi aşa ceva nu închideţi browserul ... apare un „conflict de editare” datorită softului, softul trebuie să reţină istoricul editărilor. Când vă mai loviţi de aşa ceva, daţi back (din butonul browserului) şi copiaţi (copy), iar apoi lipiţi (paste), după ce aţi deschis articolul din nou. -- Pixi ^discuţie 8 octombrie 2007 12:56 (EEST)

Ceea ce s-a intamplat se numeste conflict de editare si este neplacut, am patit si eu . Editam amandoi aceeasi pagina si eu am salvat primul. Si daca as fi scris dedesupt efectul ar fi fost acelasi. In astfel de cazuri sistemul va afisaza un mesaj in care va anunta ca pagina s-a modificat. Cel mai bine e sa va salvati cu copy-paste textul si sa il readaugati apoi. Plinul cel tanar 8 octombrie 2007 12:57 (EEST)

Puteţi urmări şi ce conţine cutia care vă apare atunci când sunteţi într-un conflict de editare

Titlu:Conflict de modificare:nume articol

Altcineva a trimis deja o modificare la această pagină după ce aţi început să o modificaţi. Caseta de text de sus conţine pagina aşa cum este ea acum (după modificarea celeilalte persoane). Pagina cu modificările dvs. (aşa cum aţi încercat dvs. să o salvaţi) se află în caseta de jos. Va trebui să modificaţi manual caseta de sus pentru a reflecta modificările pe care tocmai le-aţi făcut în cea de jos. Numai textul din caseta de sus va fi salvat atunci când veţi apăsa pe "Salvează pagina".

-- Pixi ^discuţie 8 octombrie 2007 13:04 (EEST)

Divergente

Nu trebuie sa considerati divergentele noastre ca fiind personale. Nu va cunosc, nu ma cunoasteti. Nici faptul ca Radufan v-a sters o pagina nu trebuie sa va supere, nu cred ca are cineva ceva cu dumneavoastra la wikipedia. Ceea ce trebuie sa remarcati insa este ca wikipedia nu este o democratie. Aven niste reguli carora trebuie sa ne supune, niste politici de urmat si pe cat reusim o treaba de facut. Evident ca suntem oameni si uneori divergente apar, putem si gresi. Dar daca dumneavoastra faceti o problema dintr-o disputa pe tema Basarabilor imaginati-va ce se petrece la wikipedia in engleza unde armeni si turci editeaza, spre exemplu, pagina despre genocidul armenilor din Imperiul otoman. Indiferent care sunt pozitiile noastre asupra unei probleme (in final triviale) avem amandoi dreptul sa editam articolele dar trebuie sa ne supunem politicii si sa aducem surse credibile (nu conform conceptiei noastre ci conform regulamentului care trebuie urmat). Plinul cel tanar 8 octombrie 2007 13:46 (EEST)

Nu sunt divergenţe ci doar incidente! Nu ştiu dacă intâmplător sau nu, faptul că mă urmăriţi de azi dimineaţă şi nu pot să-mi salvez părerea e totuşi real! Dar nu vă faceţi griji, nu mă supăr şi nu port ură! Sunt obişnuit de pe alte forumuri!--Tomoniu 8 octombrie 2007 14:09 (EEST)

Regret conflictul de editare. Nici nu vreau sa credeti ca am idei preconcepute in ceea ce priveste subiectul Familiei Basarabilor. Exista un articol numit Cumani şi pecenegi în Ţara Făgăraşului care vehiculeaza idei mai mult decat Djuvariste si pe care l-am etichetat pentru ca incalca punctul de vedere neutru si pentru ca vehiculeaza afirmatii nesustinute de surse de inredere si deci acuratetea ii este contestabila. Deci nu imi plac abaterile nici intr-un sens nici in altul. De ce litera regulamentului wikipedia nu permite punerea opiniilor nespecialistilor pe acelasi loc cu cele ale expertilor acest lucru este usor de inteles. Luati propriul dumneavoastra domeniu, matematica. Daca am face un sondaj pe internet despre axioma paralelelor (al 5-lea postulat al lui Euclid) si despre geometria ne-euclidiana marea majoritate a celor intervievati, preoti, istorici, agricultori ar spune probabil ca e o prostie. "Cum adica, daca am dreapta I si punctul A si A nu apartine de I, pot sa duc mai mult de o dreapta prin A care sa nu intersecteze I ?!! Prostii, cu o tabla si o creta ne convingem ca e o aberatie." Si uita asa ar fi trimise la gunoi operele stiintifice monumentale ale unui Lobacevski, Bolyai sau Gauss. Situatia nu este diferita in cazul istoriei. Pentru a putea intelege implicatiile uneori chiar ale unui simplu termen dintr-un document medieval este a priori nevoie de educatie formala si uneori de supraspecializare caci nici macar educatia formala nu ajunge. Din nou revin la matematici. De exemplu notiuni de teoria naiva a multimilor le prinde un elev de gimnaziu bine pregatit fara prea mari dificultati. La un nivel superior se poate preda si intelege si teorie riguroasa nu trebuie sa fii un geniu dar iti trebuie baze. Cati oameni exista insa in lumea asta, chiar cu studii spuerioare de specialitate, care sa fie in stare sa exprime o opinie pertinenta asupra controverselor legate de axioma alegerii si (eventual) de cea a regularitatii (a 10 si respectiv a 9-a axioma Zermelo-Fraenkel)? 300 ? Poate mai putini. Lucrurile nu stau altfel nici in istorie, iar pentru probleme punctuale si dificile cum ar fi etimologia numelor Basarab sau Thocomerius si eventuala origine etnica a purtatorilor lor exista o multime finita si numarabila de paleolingvisti si medievisti specializati care chiar au ceva de spus. A va considera egalul lor (nu in drepturi dar in competenta) este o dovada de vanitate nemasurata. Nimeni nu va impiedica sa screiti pe un site: "originea turanica e o prostie". E dreptul dumneavoastra. La fel de bine si eu pot sa scriu "axioma a 10-a Zermelo-Fraenkel e o tampenie inutila" dar nici opinia mea nici a dumneavoastra nu au vreo greutate stiintifica si nu au loc la wikipedia, decat eventual pe paginile de discutie. Plinul cel tanar 8 octombrie 2007 18:18 (EEST)

Da, teoriile astea ale chibritului sunt metode interesante, pe care le-am mai găsit pe grupurile de discuţii când argumentele au lipsit... Paleolingviştii şi medieviştii de astăzi au diplome luate pe la facultăţi particulare din oraşe ca Herculane sau alte oraşe şi mai pitite de lume dacă n-au fost încă la Tismana, în satul Sohodol, unde istoricul Conea a stopat cercetarea din cauza războiului. Acolo e leagănul Basarabilor şi alor lui Basarabă li s-a stins neamul in timpul celui de-al doi-lea război mondial când ultimii doi cu numele Basarabă au murit în Crimeea. Toată lumea din Sohodol ştie istoria Basarabilor pentru că istoria zace sub ei. Fântâna Basarabilor, teiul cu icoană de pe drumul Basarabilor şi Terasa Coloanelor Cozia şi Dealul Tihomir unde s-au găsit comori. Legendele nu-s prostii cum cred unii ci se cheamă tot cercetare. Istoria nu înseamnă numai "docomente" ci investigaţii pluri disciplinare. Cel puţin 10 ştiinţe trebuie să participe la cercetarea din Sohodol incepută de istoricul Conea pe lângă Peşterile Tihomirului. Nu numai de arheologi şi lingvişti e nevoie dar chiar de botanişti e nevoie, care pot constata vechi specii "domestice" pe terasa Coziei, terasa vechilor vraci! Lăsaţi speculalţiile Cozia inseamnă nucet! Coza vine de la tăciunii vechilor preoţi antici, nişte specialişti le-ar da dreptate acelor Sohodoleni de Tismana care spun că acolo se tămăduiau oamenii mai demult. Sohodoleni care din tată în fiu şi-au transmis că Basarabii au plecat din satul lor! In coloanele Coziei creşteau acei şoimi de vânătoare, acei vulturi heraldici de pe stema Valahiei. Au hărţi vechi, pe piele de capră, luate de Securitatea lui Ceauşescu, trăiesc izolaţi prin conace de aici până în Retezat şi acum veniţi dvs. şi le spuneţi că sunt cumani! Au preluat din limba slavilor aşa cum ne maimuţărim noi acum cu engleza, nume ca Padina Tisa, Tihomir şi chiar Sohodol (vale seaca). Ele au fost pe vremea Basarabilor neologisme. V-am spus toate acestea pentru a vă transmite hotărât, să renunţaţi definitiv la a mă convinge pe mine că istoria este alta decât pe care o ştim noi aici. Am multe "docomente" nu neapărat hrisoave! Le-am astrâns nu ca să conving pe vreun istoric ci pentru că este istoria noastră. Le voi pune într-o carte dacă voi găsi vre-un editor. Poate cânvda vor prinde bine! Astăzi e imposibil, istoria de acum e un fotbal "hai să vedem cine câştigă!"

Si cu asta am terminat orice discuţie, mai ales că nu am incredere în cei care-şi ascund identitatea! Sunteţi singurul care nu s-a inscris sincer ca alţii printre wikipedişti ori şi-a luat identitate dublă, probabil pentru a sta în capul "oponenţilor". Astăzi când scriam, aţi intervenit mereu asupra mea: 8 octombrie 2007 12:13, 8 octombrie 2007 12:25, 8 octombrie 2007 12:39, 8 octombrie 2007 12:57, 8 octombrie 2007 13:46, 8 octombrie 2007 14:00 acum iar! E ciudat! Ori sunteţi în misiune pe aici ori eu am devenit o obsesie pentru dumneata! Păcat! Puteţi să ştergeţi! Oricum postarea asta, ca şi altele, vor apare pe Internet... Daca doriţi discuţii particulare eu nu-mi ascund identitatea, ştiţi unde să mă găsiţi! --Tomoniu 8 octombrie 2007 22:31 (EEST)