Doamna Despina

Doamna Despina
Milita Despina.jpg
Milița Despina în tabloul votiv de la Mănăstirea Curtea de Argeș
Date personale
Născută1487 Modificați la Wikidata
Decedată (67 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipestă Modificați la Wikidata
PărințiJovan Branković[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuNeagoe Basarab Modificați la Wikidata
CopiiTeodosie Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Wallachia.svg Țara Românească Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriprințesă

Doamna Milița Despina sau Despina Elena (n. 1487 – d. , Sibiu, Regatul Ungariei Răsăritene n. cca. 1487 - d. 30 ianuarie 1554) a fost soția lui Neagoe Basarab. Provenea dintr-un neam înalt de despoți sârbi, fiind fata lui Ioan Brancovici al Serbiei (n.1465 - d. 10 decembrie 1502). Unchiul său era Mitropolitul Maxim (născut Gheorghe Brancovici).

Despina s-a căsătorit în anul 1505 cu Neagoe Basarab și au avut șase copii (Theodosie, Stana, Petru, Ioan, Ruxandra, Anghelina), însă doi fii și o fiică au murit la o vârstă fragedă.[1]

După moartea lui Neagoe Basarab, în 1521, fiul lor Theodosie (n.1505, d.1521) a fost înscăunat ca domn al Țării Românești, însă a fost alungat de Radu de la Afumați și a murit la Constantinopol. Doamna Despina s-a refugiat în Ardeal împreună cu fiicele sale Stana și Ruxanda, trăind la Sibiu o viață liniștită, sub ocrotirea vărului său, Regele Ungariei. La 21 ianuarie 1526, Ruxanda s-a căsătorit cu Radu de la Afumați, domnul Țării Românești. Peste puțin timp, în același an, Stana s-a măritat cu Ștefaniță Vodă, domn al Moldovei. După moartea lui Ștefăniță (14 ianuarie 1527), Stana revine la Sibiu lângă mama sa și se călugărește luând numele Sofronia.[2] În 1529, după moartea soțului ei Radu, Ruxandra revine și ea la Sibiu, unde râmâne până în 1541, când se căsătorește cu Radu Paisie. După o scurtă perioadă petrecută la București, unde nu a mai găsit nimic din splendorile de altă dată, Doamna Despina se călugărește în 1545 sub numele de Platonida, întorcându-se la Sibiu unde petrece restul vieții sale.[3]

Doamna Despina a fost un protector al artelor, ajutând material la construirea Mănăstirii Krusedol. Împreună cu soțul său, a ctitorit Mănăstirea Curtea de Argeș, participând la târnosirea acesteia la 15 august 1517. În anul 1520 Neagoe Basarab și soția sa au început construcția Schitului Ostrov din Călimănești, aceasta fiind terminată în 1522, după moartea domnului. A murit, răpusă de ciumă, la Sibiu, la 30 ianuarie 1554.[4]

ReferințeModificare

  1. ^ „Despina Milița, soția lui Neagoe Basarab, întruparea unui mit medieval - femeia secol XXI”. Sites.google.com. Accesat în . 
  2. ^ „Doamne Și Domnițe Ale Românilor: Viii. Doamna Despina Milița, Soția Lui Neagoe Basarab - Rețeaua Literară”. Reteaualiterara.ning.com. Accesat în . 
  3. ^ „Despina Doamna, o viață cu puțină fericire și multe lacrimi”. Ziarullumina.ro. Accesat în . 
  4. ^ 28 martie 2014 (). „George Marcu, Rodica Ilinca Enciclopedia personalităților feminine din România | Antoaneta Moga”. Wife.mihaimoga.com. Accesat în . 

Legături externeModificare