Ruxandra Basarab

Ruxandra Basarab (d. 1545) a fost una dintre fiicele domnului Neagoe Basarab și ale soției sale, doamna Despina. A fost căsătorită de două ori: mai întâi cu Radu de la Afumați (decedat în 1529) și apoi cu Radu Paisie (decedat în 1545).

Tablou votiv cu Ruxandra Basarab

Fiică de domnModificare

Ruxandra Basarab s-a născut la începutul secolului al XVI-lea, dar data exactă nu este cunoscută.[1] Prin tatăl ei, domnul Țării Românești Neagoe Basarab, ea se trăgea din puternica și influenta familie de boieri a Craioveștilor. Prin mama sa, Despina Milița (sau Elena), ea descindea din dinastia Brancovici a despoților Serbiei.[2]

Neagoe Basarab și Despina Milița au avut șase copii, trei băieți și trei fete. În ordinea vârstei, aceștia au fost: Teodosie, Stana, Petre, Ruxandra, Ion și Anghelina. Dintre băieți, numai Teodosie a supraviețuit morții tatălui său (1521) și i-a succedat vremelnic la domnie, sub tutela mamei sale. După înlăturarea lui de la tron (1522), văduva lui Neagoe Basarab, Despina Milița, s-a refugiat în Transilvania, împreună cu fiicele sale Stana și Ruxandra (Anghelina murise, de asemenea, înainte de 1519).[3]

S-a instalat la Sibiu, sub ocrotirea „vărului” ei, regele Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei, și a voievodului Ioan Zapolya. Acolo s-a dedicat creșterii celor două domnițe și aranjamentelor pentru a le asigura o căsătorie pe măsura rangului lor.[4]

Soție de domniModificare

Soția lui Radu de la AfumațiModificare

După Teodosie, fratele detronat și ucis al Ruxandrei, în urma unei perioade de lupte interne între facțiunile rivale, domn al Țării Românești a devenit Radu de la Afumați, din familia lui Vlad Călugărul și Radu cel Mare. Acesta era căsătorit cu Voica, fiica vornicului Vlaicu din Bucșani, cu care a avut mai mulți copii: un băiat, Vlad (ucis și el mai târziu împreună cu tatăl său) și probabil două fete, Anca și Neacșa.[5] În noiembrie 1525, doamna Voica, prima soție a lui Radu de la Afumați, a murit de apoplexie,[6] iar domnul a hotărât să se recăsătorească.[7]

Alegerea lui a căzut asupra Ruxandrei Basarab, din motive politice: el devenea astfel rudă cu familia Craioveștilor, care l-a sprijinit apoi în mod constant la domnie. În schimb, această alegere i-a atras dușmănia lui Ștefăniță, domnul Moldovei, care râvnea și el mâna aceleiași domnițe.[8] Pentru mulți istorici din trecut, această neînțelegere a condus la un gen de „război troian” al poporului român, în care doi domni vecini s-au înfruntat între ei pentru mâna unei „preafrumoase domnițe”.[9]

Soția lui Radu PaisieModificare

PortreteModificare

ReferințeModificare

  1. ^ Enciclopedia personalităților feminine din România.
  2. ^ Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, Volumul 2, Partea 1: De la Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazu, (ediția a patra, revăzută și adăugită), Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1943, p. 155.
  3. ^ T. Palade, 1939, p. 9.
  4. ^ C. Gane, 1933, pp. 63-64.
  5. ^ N. Stoicescu, 1983, p. 37.
  6. ^ T. Palade, 1939, p. 52.
  7. ^ N. Stoicescu, 1983, p. 127.
  8. ^ C. C. Giurescu, 1943, p. 161
  9. ^ N. Stoicescu, 1983, p. 123.

BibliografieModificare