Ioan I Zápolya

voievod al Transilvaniei, rege al Ungariei
Ioan I Zápolya
Regele Ungariei
Date personale
Născut1487
Cetatea Zips, Regatul Ungariei (în prezent în Slovacia)
Decedat (53 de ani)
Sebeșul Săsesc, Principatul Transilvaniei (în prezent în România)
ÎnmormântatCatedrala din Székesfehérvár[*]
Székesfehérvár Modificați la Wikidata
PărințiȘtefan Zápolya
Hedviga de Cieszyn Modificați la Wikidata
Frați și suroriBarbara Zápolya[*][[Barbara Zápolya (Queen consort of Poland, grandduchess consort of Lithuania)|​]]
György Szapolyai[*]
Szapolyai Krisztina[*][[Szapolyai Krisztina (Countess Zápolya de Szepes)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuIsabella Jagiello () Modificați la Wikidata
CopiiIoan Sigismund Zápolya[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiemonarh
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[2] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăFamilia Zápolya
Domnie
Domnie15261540
Încoronare11 noiembrie 1526
Székesfehérvár
PredecesorLudovic al II-lea al Ungariei și Boemiei
SuccesorIoan Sigismund Zápolya
Semnătură

Ioan Zapolya (în maghiară Szapolyai János sau Zápolya János), (n. , Spišský hrad, Košický kraj, Slovacia – d. , Sebeș, Alba, România) a fost voievod al Transilvaniei între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei. El a fost fiul lui Ștefan Szapolyai și al prințesei Hedvig de Teschen. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de magnați care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susținut ca nici un străin să nu poată fi ales ca rege al Ungariei. Pretendentul străin era Ferdinand de Habsburg. După moartea lui Ioan Zapolya, soția sa Isabella Jagiełło (Izabella în limba maghiară) a ridicat pretenții la tron, între 1556 și 1559.

Amestecul otoman

modificare

În 1510 a eșuat încercarea lui Ioan Zapolya de a se căsători cu prințesa Anna, pentru a deveni regele Ungariei.

În 1514 a înăbușit în sânge răscoala țărănească condusă de Gheorghe Doja.

De conflictul de durată dintre Zapolya și palatinul Ștefan Báthory de Ecsed pentru funcția de regent al lui Ludovic al II-lea a profitat sultanul Soliman Magnificul, care a ocupat în 1521 Belgradul. Această înfrângere a dus la slăbirea considerabilă a puterii Regatului Ungariei.

În 1522 nobilimea maghiară alege ca adjunct de voievod pe ișpanul de Szolnok, Ștefan Báthory de Șimleu, care a devenit ulterior un apropiat al lui Zapolya de la care va obține ulterior în 1529 titlul de voievod al Transilvaniei. Anarhia din acea vreme a contribuit la slăbirea ulterioară a statului maghiar și a determinat înfrângerea zdrobitoare suferită în fața imensei armate turcești, în bătălia de la Mohács (1526), unde a căzut și regele Ungariei. Din cauza că Zapolya nu a reacționat prompt la solicitarea neclară a lui Ludovic al II-lea, unii istorici îl acuză că ar fi contribuit la dezastruoasa înfrângere de la Mohács. Palatinul Stefan Bathory de Ecsed, alt Bathory, a trecut în tabăra lui Ferdinand de Habsburg, rivalul lui Zapolya, și în 1526 a prezidat ședința Dietei de la Bratislava (Pozsony), care la 17 decembrie 1526 l-a proclamat pe austriac ca rege al Ungariei, în pofida Dietei precedente de la Tokaj (14 octombrie 1526), care il alesese rege pe Zapolya.

Amestecul habsburgic

modificare

Mai târziu se iscă o intensă dispută între Zapolya și cumnatul lui Ludovic al II-lea, căzut în Bătălia de la Mohács, care mai târziu devine împărat, Ferdinand I (IRG). Sub pretextul că apără interesele lui Zapolya împotriva Habsburgilor, turcii ocupă Buda și oferă Transilvania fiului lui I. Zapolya, Ioan Sigismund Zápolya.

Vezi și

modificare
  1. ^ The Peerage 
  2. ^ IdRef, accesat în  

Legături externe

modificare


Ioan I Zápolya
Naștere: 2 februarie 1487 Deces: 22 iulie 1540
Titluri regale
Predecesor:
necunoscut
Principe al Transilvaniei
1511–1526
Succesor:
Ștefan Báthory
Predecesor:
Ludovic al II-lea
Rege al Ungariei
contestat de Ferdinand I

1526–1540
Succesor:
Ioan II Sigismund
contestat de Ferdinand I