Géza Domokos
| Géza Domokos | |
 Politicianul Géza Domokos | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Géza Domokos |
| Născut | 18 mai 1928 Brașov, România |
| Decedat | (79 de ani) Târgu Mureș, România |
| Cetățenie |  România Ungaria  |
| Etnie | maghiară |
| Ocupație | politician scriitor |
| Limbi vorbite | limba română limba maghiară limba rusă |
| Membru al Biroului Comitetului Central al UTC | |
| În funcție 1956 – 1966 | |
| Membru Supleant al Comitetului Central al PCR | |
| În funcție 12 august 1969 – 22 noiembrie 1984 | |
| Director fondator al Editurii Kriterion | |
| În funcție 1969 – 1990 | |
| Primul președinte al UDMR | |
| Deputat al UDMR | |
| În funcție 1990 – 1992 | |
| Premii | 1. Ordinul Steaua României 2. Ordinul „Tudor Vladimirescu“ clasa a III-a |
| Partid politic | Partidul Comunist Român, Consiliul Frontului Salvării Naționale, UDMR |
| Alma mater | 1. Institutul de Literaturã „Maxim Gorki“ din URSS 2. Universitatea Politicã și de Conducere |
| Cunoscut pentru | Primul președinte al UDMR-ului |
| Profesie | scriitor, politician comunist |
Modifică date / text  | |
Géza Domokos (n. 18 mai 1928, Brașov – d. 27 iunie 2007, Târgu Mureș)[1] a fost un scriitor și om politic român de etnie maghiară. Géza Domokos a fost decorat de trei ori pentru activitatea sa în timpul regimului comunist. A fost primul președinte al UDMR, deputat în legislatura 1990-1992,[2] ales în județul Covasna pe listele formațiunii pe care a prezidat-o.
A fost membru al Biroului Comitetului Central al UTC (1956-1966), consilier la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, apoi membru supleant al CC al PCR (1969-1984). Din 1971 a fost vicepreședintele Consiliului Național al Radio-Televiziunii, iar între anii 1969-1990 director fondator al Editurii Kriterion din București.[2] În urma revoluției din 1989, în 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale.
A fost un susținător al autonomiei regionale, în acord cu cerințele UE.[2]
„De scris a scris ca vechii ardeleni: fără înflorituri, sobru, exact, clar, inteligibil. Ca scriitor a fost continuator al memorialiștilor transilvăneni, în rând cu Apor Péter și Mikes Kelemen. La o primă lectură, frazele sale pot părea seci, dar sunt doar ferme. După mai mulți ani, am recitit memorialistica sa, și în timp ce metaforele frumoase și colorate ale altora s-au dovedit repede alterabile, scrierile sale parcă cresc în consistență, parcă este tot mai valabil și ceea ce a așternut pe hârtie despre dilemele politicii cotidiene. Își critică, dar nu-și insultă adversarii, încearcă să-și înțeleagă inclusiv dușmanii.”—Din discursul comemorativ rostit de Béla Markó la înmormântarea lui Géza Domokos
Distincții modificare
- Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[3]
- Ordinul Steaua României în grad de Ofițer (2004)[2]
Note modificare
- ^ ro Membrii CC al PCR
- ^ a b c d Domokos Géza a încetat din viață[nefuncțională] covasnamedia.ro, accesat 2008-06-29
- ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 9.