Dragoslav Srejović

Dragoslav Srejović
Dragoslav Srejović 01.jpg
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Kragujevac, Iugoslavia Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Belgrad, Iugoslavia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Serbia.svg Serbia Modificați la Wikidata
Ocupațiearheolog
antropolog
prehistorian[*][[prehistorian (archaeologist who is engaged in prehistory)|​]]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba sârbă[3] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*][[Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu (faculty)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Belgrad  Modificați la Wikidata

Dragoslav Srejović (în sârbă Драгослав Срејовић; n. ,[1][2] Kragujevac, Iugoslavia – d. ,[1][2] Belgrad, Iugoslavia) a fost un arheolog sârb, profesor universitar antropolog și istoric cultural.[5] El a fost principalul contribuitor la explorarea sitului arheologic Lepenski Vir care conține urme ale unei culturi balcanice din Mezolitic.[6]

BiografieModificare

S-a născut pe 8 octombrie 1931 la Kragujevac, unde a terminat școala elementară și liceul. A absolvit Arheologia la Facultatea de Filozofie din Belgrad în 1954 unde a fost ales profesor asistent în 1958. Și-a primit doctoratul de la Facultatea de Filosofie din Belgrad cu teza „Sculptură antropomorfă neolitică și eneolitică în Iugoslavia” (1964). A fost numit profesor asistent de arheologie preistorică în 1965, profesor asociat în 1970 și profesor complet în 1976.[7]

Dragoslav Srejović a avut o gamă largă de interese, iar domeniile sale de cercetare au variat de la siturile paleolitice și mezolitice din Iugoslavia, la perioada romană târzie, până la mitologia greco-romană.[7] El a condus săpături arheologice în 67 de situri preistorice și antice din Serbia, Bosnia și Muntenegru (Duklja, Srebrenica, Lepenski Vir, Vlasac, Divostin, Gamzigrad, Sharkamen, etc.).[7]

A fost un autor prolific, el a publicat peste 200 de lucrări, peste 20 de monografii și peste 10 ghiduri și cataloage. Srejović a devenit membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte în 1974, și membru deplin din 1983, ulterior a fost numit vicepreședinte al Academiei.[8]

Srejović a primit Premiul Octombrie din partea orașului Belgrad (1977) pentru munca sa la săpăturile din situl Lepenski Vir, precum și Premiul 7 iulie din partea Republicii Socialiste Serbia.[8]

A fost una dintre foarte puținele personalități publice din Serbia care și-a recunoscut public homosexualitatea.[9]

Împreună cu alți membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte, Srejović a redactat cartea 100 cei mai renumiți sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба).[10][11][12][13]

O stradă din Belgrad, una din Novi Sad și una din Kragujevac îi poartă numele.[7] A murit la 29 noiembrie 1996 la Belgrad și a fost înmormântat la 3 decembrie la Kragujevac.[7]

Lucrări selectateModificare

Monografii [8]
  • Lepenski vir; Nova praistorijska cultura u Podunavlju (Lepenski Vir: O nouă cultură preistorică în Valea Dunării) (Belgrad, SKZ 1969);
  • Prima sculptură monumentală a Europei. Noi descoperiri la Lepenski Vir (Londra 1972);
  • Umetnost Lepenskog vira (Arta Lepenski Vir) (Belgrad 1983), cu Ljubinka Babović
  • Rečnik grčke i rimske mitologije (Dicționar de mitologie greacă și romană) (SKZ Beograd 1979), cu Aleksandrina Cermanović – Kuzmanović;
  • Srejović, Dragoslav, ed. (). The Neolithic of Serbia: Archaeological Research 1948-1988. Belgrade: Centre for archaeological research. 
  • Leksikon religija i mitova drevne Evrope (Lexicon of Religions and Myths of Ancient Ancient Europe) (Savremena administracija, Beograd, 1992), cu Aleksandrina Cermanović – Kuzmanović;
  • Carski mauzoleji i consecutrativni spomenici u Feliks Romuliani (Mausolee imperiale și monumente dedicate din Felix Romuliana) (Belgrad 1994), cu Čedomir Vasić

ReferințeModificare

  1. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b c d Dragoslav Srejović, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ „Драгослав Срејовић” (în Serbian). Serbian Academy of Arts and Sciences. 
  6. ^ „LEPENSKI VIR – SCHELA CLADOVEI CULTURE'SCHRONOLOGY AND ITS INTERPRETATION”. Rusu Aurelian, Brukenthal. Acta Musei, VI. 1, 2011. . 
  7. ^ a b c d e Biografie pe site-ul Academiei Sârbe de Științe și Arte, sanu.ac.rs [arhivă]
  8. ^ a b c Miloš Jevtić, Dragoslav Srejović (1931–1996) (obituary) (în Serbian), Project Rastko, accesat în  
  9. ^ Encyclopedia of Lesbian and Gay Histories and Cultures, ed. by George Haggerty, Bonnie Zimmerman, p. 1479 https://books.google.com/books?isbn=1135578710
  10. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în . 
  11. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în . 
  12. ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în . 
  13. ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .