Dumitru Solomon
| Dumitru Solomon | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1932[2][3][4]  |
| Decedat | (71 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
| Activitate | |
| Limbi | limba română[1] |
Modifică date / text  | |
Dumitru Solomon (n. 14 decembrie 1932, Galați - d. 10 februarie 2003, București) a fost un dramaturg român, de asemenea eseist, cronicar dramatic, profesor de dramaturgie la ATF , de origine evreiască. Prietenii săi îl alintau Dolfi Solomon. A scris eseuri, romane, și cronici teatrale.
BiografieModificare
Dumitru Solomon s-a născut în Galați in 1932. A urmat liceul la secția umanistă în Bârlad. În anul 1955, a obținut licența în filologie română la Facultatea de Limbă și Literatură Română a Universității din București cu o teză despre teatrul lui Camil Petrescu. Între 1955-1962, devine redactor al Gazetei literare apoi șef de departament la Luceafărul, și ulterior director al revistei teatrale Teatrul, devenită după 1989 Teatrul, azi, unde rămâne până la desființarea publicației în anul 1998, când Ministerul Culturii și-a retras sprijinul financiar. A devenit apoi director al revistei Scena, publicată între anii 1998-2001 de trustul Media Pro. A deținut o rubrică săptamânală în revista Dilema în care a radiografiat cu ironie și luciditate peisajul mass-mediei românești.
Cariera literarăModificare
Dumitru Solomon a debutat în revista Viața Românească, în 1953. Primele sale piese sunt puternic marcate de influența teatrului de idei a lui Camil Petrescu sau a lui Henrik Ibsen. A scris de asemenea schițe și sketchuri umoristice pentru teatrul de televiziune. După 1990 se deschide influențelor teatrului de avangardă, teatrul lui devine mai experimentalist, mai apropiat de teatrul postmodern. Piesele sale sunt traduse în principalele limbi de circulație europeană și se joacă în teatre din România și din întreaga Europă.
Selecție din opera sa literarăModificare
Volume
- Problema intelectualului in opera lui Camil Petrescu, eseu, ESPLA, 1958;
- Dispariția (schiță dramatică), EPL, 1967;
- Socrate, măști contemporane, schițe dramatice, Editura Eminescu, 1970;
- Socrate, Platon, Diogene câinele, trei piese de teatru, Editura Eminescu, 1974,
- Teatrul ca metaforă , eseuri si cronici teatrale, Editura Eminescu, 1976,
- Fata morgana. Scene din viața unui bădăran, teatru, Editura Eminescu, 1978,
- Scurtcircuit la creier, proza, Editura Albatros, 1978,
- In unghi ascuțit, proza si teatru scurt, Editura Albatros, 1983
- Beția de cucută, teatru, Editura Eminescu, 1984,
- Iluzia optică, teatru, Editura Cartea Românească, 1985,
- Dialog interior, eseuri, Editura Eminescu, 1987,
- Desene rupestre, proză, teatru scurt, Editura Albatros, 1985,
- Transfer de personalitate, Editura Cartea Românească, 1990
- Oglindă, Editura Expansion, 1995
- Repetabila scenă a balconului, Editura Unitext, 1996
- Teatru. Antologie, Editura Unitext, 1997
- Miriam și nisipurile mișcătoare, Editura Hasefer, 2002
- Mihail Sebastian - Anii jurnalului. O sinteză scenică, Editura Hasefer, 2007
Piese de teatru
- Țara lui Abuliu, piesă de teatru
- Noțiunea de fericire, piesă de teatru
- Arma secretă a lui Arhimede, 2003
- Zăpezile de altă dată, 2003
- Repetabila scenă a balconului, 1996, a primit premiul UNITER in 1995. Piesa a fost publicată in 1996 la Editura Unitext
FilmografieModificare
ProducătorModificare
- Castelul condamnaților (1970) - redactor
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) - producător delegat
- Serata (1971) - producător delegat
- Brigada Diverse în alertă! (1971) - producător delegat
- B.D. la munte și la mare (1971) - producător delegat
- Puterea și adevărul (1972) - producător delegat
- Întoarcerea lui Magellan (1974) - producător delegat
- Operațiunea Monstrul (1976) - producător delegat
- Ultimele zile ale verii (1976) - producător delegat
- Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980) - producător delegat
- Liniștea din adîncuri (1982) - producător delegat
- Duminică în familie (1988) - producător delegat
ScenaristModificare
- Orașul văzut de sus (1975) - împreună cu Marcel Păruș
- Mitică Popescu (1984)
Afilieri și premiiModificare
A fost laureat al Premiului Academiei Române în 1978, al premiului Uniunii Scriitorilor și al Uniunii scriitorilor din București in 1973, a primit premiul Uniter pentru cea mai bună piesă românească, Repetabila scenă a balconului (1995), și un premiu al Ministerului Culturii.
NoteModificare
- ^ IdRef, accesat în
- ^ Dumitru Solomon, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în
- ^ Dumitru Solomon, Autoritatea BnF
- ^ Dumitru Solomon, MAK
Legături externeModificare
- "Nu ma pot plange de lipsa de atentie a teatrelor", Formula AS - anul 2000, numărul 431
- „Avem acum o dramaturgie normala, nu formidabila“. Interviu cu Dumitru SOLOMON, Svetlana Cârstean, Observator cultural - numărul 61, aprilie 2001
- Comunitatea evreiască din România