Eadgifu sau Edgifu (cunoscută și ca Edgiva sau Ogive) (n. 902, în Wessex – d. după 955) a fost fiică[1] a regelui Eduard cel Bătrân al Angliei cu cea de a doua soție a sa, Aelfflaed.

Eadgifu de Wessex cu fiul ei Ludovic al IV-lea.

Căsătoria cu regele Franței

modificare

Eadgifu a fost cea de a doua soție a regelui Carol al III-lea al Franței,[1] care a luat-o de soție în 919, după moartea primei sale soții, Frederuna. Eadgifu a fost mama viitorului rege, Ludovic al IV-lea.

Plecarea în Anglia

modificare

În 922, Carol al III-lea a fost depus, iar anul următor a fost luat prizonier de către contele Herbert al II-lea de Vermandois, un aliat al noului rege de atunci, Robert I. Pentru a proteja siguranța fiului ei Ludovic, Eadgifu l-a luat pe acesta cu ea, în Anglia în 923, la curtea fratelui ei vitreg, Athelstan al Angliei.[2] Din acest motiv, Ludovic al IV-lea al Franței a devenit cunoscut sub numele de Louis d'Outremer al Franței. El a rămas în Anglia până în 936, când a fost rechemat în Franța pentru a fi încoronat ca regel, ocazie cu care Eadgifu l-a însoțit din nou pe continent.

Eadgifu s-a retras la o mănăstire în Laon. În 951, ea a părăsit mănăstirea și s-a căsătorit cu Herbert cel Bătrân, conte de Omois, fiu al lui Herbert al II-lea de Vermandois.[3]

  1. ^ a b Lappenberg, Johann; Thorpe, Benjamin (translator) (). A History of England Under the Anglo-Saxon Kings. J. Murray. pp. 88–89. 
  2. ^ Williams, Ann; coauthors: Alfred P. Smyth, D. P. Kirby (). A Biographical Dictionary of Dark Age Britain: England, Scotland, and Wales. Routledge. p. 112. ISBN 1-85264-047-2. 
  3. ^ Schwennicke, Detlev, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band III Teilband 1, Marburg, J. A. Stargardt, 1984, Tafel 49.

Trimiteri

modificare
  • Lappenberg, Johann; Thorpe, Benjamin (translator) (). A History of England Under the Anglo-Saxon Kings. J. Murray. pp. 88–89. 
  • Williams, Ann; coauthors: Alfred P. Smyth, D. P. Kirby (). A Biographical Dictionary of Dark Age Britain: England, Scotland, and Wales. Routledge. p. 112. ISBN 1-85264-047-2.