Ecluza Năvodari (denumită și ecluza Midia sau ecluza Midia-Năvodari[1]) este un sistem de ecluze gemene[2][3] de pe canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari, situat la km fluvial 25+477 al canalului[2] și la 1,5 km în amonte de Zona Midia a Portului Constanța[4]. Ecluza este operată și întreținută de Administrația Canalelor Navigabile.

Ecluza Năvodari

Ecluza Năvodari în septembrie 2014
Date generale
Alt numeEcluza Midia
Ecluza Midia–Năvodari
Curs de apăCanalul Poarta Albă-Midia, Năvodari
Țară România
Unitate administrativă Năvodari
Județ Constanța
AdministratorAdministrația Canalelor Navigabile
Inaugurare26 octombrie 1987
Date constructive
Lungime145 m
Lățime12,5 m
Adâncime6,5 m
Cădere1,75 m
Distanța până la
Portul Midia
1,5 km
Timp traversare5 minute
Coordonate44°19′20.1″N 28°37′31.7″E ({{PAGENAME}}) / 44.322250°N 28.625472°E
Poziția geografică
Ecluza Năvodari se află în Județul Constanța
Ecluza Năvodari
Ecluza Năvodari
Poziția ecluzei pe harta județului Constanța

Ecluza Năvodari asigură deplasarea pe verticală a ambarcațiunilor de la cota –0,50 m a nivelului apei în Zona Midia până la cota +1,25 m a nivelului apei pe canal și invers, o diferență totală de nivel de 1,75 m.[2]

Ecluza a fost realizată în cadrul lucrărilor de construire a canalului Poarta Albă-Midia, Năvodari, ramura nordică a canalului Dunăre-Marea Neagră. Ecluza și întregul canal au fost inaugurate pe 26 octombrie 1987.[1] În amontele și avalul ecluzei au fost realizate două avanporturi pentru operațiunile de staționare și așteptare a vaselor în vederea ecluzării. Sasurile au dimensiuni identice cu cele ale ecluzei Ovidiu.[2]

Poziția ecluzei este una strategică, fiind situată la sfârșitul canalului care conectează fluviul Dunărea cu portul Midia, unde funcționează Petromidia, cea mai mare rafinărie din Estul Europei.[4]

În anul 2018 a fost atribuit contractul de proiectare și execuție lucrări „Reabilitare acces puț vane și cameră de încărcare–aval și amonte ecluza Năvodari”[5], iar în iulie 2019 contractul „Reabilitare drum acces la ecluza Năvodari”[6]. Acesta din urmă nu fusese niciodată reparat sau întreținut de la construcția lui.[7]

În ianuarie 2019, Ministerul Transporturilor a publicat o „Scrisoare de așteptări pentru perioada 2019–2023”, care include proiectul de reabilitare a galeriilor de ape mari de la ecluza Năvodari.[8]

Caracteristici dimensionale

modificare

Ecluza are o lungime de 145 de metri, o lățime de 12,5 de metri, iar adâncimea apei pe prag, la nivel normal de exploatare, este de 6[1]–6,5 m[4]. Este prevăzută cu galerii pentru evacuarea viiturilor din bieful 2 al canalului Poarta Albă–Midia, Năvodari. Stația și sistemul rețelelor de aer comprimat folosite pentru realizarea perdelelor de aer în vederea combaterii salinizării apei din canal sunt și ele parte componentă a sistemului de ecluze de la Năvodari.[2]

Timpul de ridicare sau coborâre prin ecluză a unei ambarcațiuni este de aproximativ 5 minute.[4]

  1. ^ a b c „REGULAMENT DE EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE CANAL POARTA ALBĂ – MIDIA, NĂVODARI” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e „PARTEA IV LUCRĂRI HIDROTEHNICE ȘI PORTUARE” (PDF). IPTANA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ „Canalul Dunăre – Marea Neagră, o construcție pe măsura unui timp măreț”. retroalmanah.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d „Ecluza Năvodari”. Administrația Canalelor Navigabile. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Contract de lucrări (proiectare și execuție)” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. . Accesat în . 
  6. ^ „Contract de lucrări (proiectare și execuție)” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. . Accesat în . 
  7. ^ Nicoleta Baciu (). „Drumul de acces la ecluza Năvodari va fi reabilitat de Ambient Building SRL (document)”. Ziua de Constanța. Accesat în . 
  8. ^ „Scrisoare de așteptări pentru perioada 2019–2023” (PDF). Ministerul Transporturilor. . Accesat în . 

Legături externe

modificare