Ecluza Năvodari
Ecluza Năvodari (denumită și ecluza Midia sau ecluza Midia-Năvodari[1]) este un sistem de ecluze gemene[2][3] de pe canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari, situat la km fluvial 25+477 al canalului[2] și la 1,5 km în amonte de Zona Midia a Portului Constanța[4]. Ecluza este operată și întreținută de Administrația Canalelor Navigabile.
 Ecluza Năvodari în septembrie 2014 | |
| Date generale | |
|---|---|
| Alt nume | Ecluza Midia Ecluza Midia–Năvodari |
| Curs de apă | Canalul Poarta Albă-Midia, Năvodari |
| Țară |  România |
| Unitate administrativă |  Năvodari |
| Județ |  Constanța |
| Administrator | Administrația Canalelor Navigabile |
| Inaugurare | 26 octombrie 1987 |
| Date constructive | |
| Lungime | 145 m |
| Lățime | 12,5 m |
| Adâncime | 6,5 m |
| Cădere | 1,75 m |
| Distanța până la Portul Midia | 1,5 km |
| Timp traversare | 5 minute |
| Coordonate | 44°19′20.1″N 28°37′31.7″E / 44.322250°N 28.625472°E |
| Poziția geografică | |
  Ecluza Năvodari Poziția ecluzei pe harta județului Constanța | |
Ecluza Năvodari asigură deplasarea pe verticală a ambarcațiunilor de la cota –0,50 m a nivelului apei în Zona Midia până la cota +1,25 m a nivelului apei pe canal și invers, o diferență totală de nivel de 1,75 m.[2]
Istoric
modificareEcluza a fost realizată în cadrul lucrărilor de construire a canalului Poarta Albă-Midia, Năvodari, ramura nordică a canalului Dunăre-Marea Neagră. Ecluza și întregul canal au fost inaugurate pe 26 octombrie 1987.[1] În amontele și avalul ecluzei au fost realizate două avanporturi pentru operațiunile de staționare și așteptare a vaselor în vederea ecluzării. Sasurile au dimensiuni identice cu cele ale ecluzei Ovidiu.[2]
Poziția ecluzei este una strategică, fiind situată la sfârșitul canalului care conectează fluviul Dunărea cu portul Midia, unde funcționează Petromidia, cea mai mare rafinărie din Estul Europei.[4]
În anul 2018 a fost atribuit contractul de proiectare și execuție lucrări „Reabilitare acces puț vane și cameră de încărcare–aval și amonte ecluza Năvodari”[5], iar în iulie 2019 contractul „Reabilitare drum acces la ecluza Năvodari”[6]. Acesta din urmă nu fusese niciodată reparat sau întreținut de la construcția lui.[7]
În ianuarie 2019, Ministerul Transporturilor a publicat o „Scrisoare de așteptări pentru perioada 2019–2023”, care include proiectul de reabilitare a galeriilor de ape mari de la ecluza Năvodari.[8]
Caracteristici dimensionale
modificareEcluza are o lungime de 145 de metri, o lățime de 12,5 de metri, iar adâncimea apei pe prag, la nivel normal de exploatare, este de 6[1]–6,5 m[4]. Este prevăzută cu galerii pentru evacuarea viiturilor din bieful 2 al canalului Poarta Albă–Midia, Năvodari. Stația și sistemul rețelelor de aer comprimat folosite pentru realizarea perdelelor de aer în vederea combaterii salinizării apei din canal sunt și ele parte componentă a sistemului de ecluze de la Năvodari.[2]
Timpul de ridicare sau coborâre prin ecluză a unei ambarcațiuni este de aproximativ 5 minute.[4]
Note
modificare- ^ a b c „REGULAMENT DE EXPLOATARE ȘI ÎNTREȚINERE CANAL POARTA ALBĂ – MIDIA, NĂVODARI” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. Accesat în .
- ^ a b c d e „PARTEA IV LUCRĂRI HIDROTEHNICE ȘI PORTUARE” (PDF). IPTANA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Canalul Dunăre – Marea Neagră, o construcție pe măsura unui timp măreț”. retroalmanah.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d „Ecluza Năvodari”. Administrația Canalelor Navigabile. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Contract de lucrări (proiectare și execuție)” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. . Accesat în .
- ^ „Contract de lucrări (proiectare și execuție)” (PDF). Administrația Canalelor Navigabile. . Accesat în .
- ^ Nicoleta Baciu (). „Drumul de acces la ecluza Năvodari va fi reabilitat de Ambient Building SRL (document)”. Ziua de Constanța. Accesat în .
- ^ „Scrisoare de așteptări pentru perioada 2019–2023” (PDF). Ministerul Transporturilor. . Accesat în .
Legături externe
modificare- Pagina ecluzei Arhivat în , la Wayback Machine. pe site-ul ACN