Economia Israelului
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Economia Israelului | |
 Diamond Exchange District din Ramat Gan | |
| Monedă | Shekel (NIS; ₪) |
|---|---|
| An fiscal | An calendaristic |
| Organizații comerciale | AIIB, BIS, CLS, EBRD, IADB, ICC, ISO, ITUC, OECD, UN, WCO, WFTU, WTO. |
| Statistici | |
| PIB | $286,840 miliarde (PPP 2014)[1] $305,707 miliarde (nominal 2014)[1] |
| Clasament PIB | 49th (PPP) / 39th (nominal) |
| Creșterea PIB | 3.3% (2013 est.; 107th) |
| PIB pe cap de locuitor | $35,833 (PPP; 2014 est.) $38,004 (nominal; 2014 est.)[1] |
| PIB pe sector | agricultură: 2,5%, industrie: 31,2%, servicii: 64,7% (2011 est.) |
| Inflație | 3.2% (2011 est.; 59th) |
| Populație sub limita sărăciei | 22.5% (2012)[4] |
| Coeficientul lui Gini | 39.2 (2008; 69th) |
| Forță de muncă | 3.595 million (December 2014 est.;[2]) |
| Forța de muncă după ocupație | agricultură: 2%, industrie: 16%, servicii: 82% (septembrie 2008) |
| Șomaj | 4,9% (aprilie 2015; est. 56th)[3] |
| Principalele industrii | producte high-tech (inclusiv de aviație, comunicații, hardware și software, electronice medicale, fibră optică), farmaceutică, potasiu și fosfați, produse metalice, produse chimice, plastic, rafinare de petrol, textile[5] |
| Comerț exterior | |
| Export | $62,5 miliarde FOB (2011 est.; 54th) |
| Bunuri exportate | produse high tech, echipament de telecomunicații, echipament militar, produse farmaceutice, mașinării mecanice, produse agricole și alimentare, chimicate, textile și aparate[6] |
| Parteneri de export |  Statele Unite 27,8%  Hong Kong 7,7%  Regatul Unit 5.7%  Belgia 4,6%  China 4,3% (2012 est.)[7]
|
| Import | $70,62 miliarde FOB (2011 est.; 47th) |
| Bunuri importate | materie primă, echipament militar, componente pentru avioane și vehicole, electronică de consum, mașinării și piese pentru ele, diamante brute, petrol, combustibili, grâne, bunuri de consum[6] |
| Parteneri de import | Statele Unite 12,9% China 7,3%  Germania 6,3%  Elveția 5,5% Belgia 4,8% (2012 est.)[8]
|
| Investiții străine directe | $82,82 miliarde (2011 est.; 43rd) |
| Datorie externă brută | $112 miliarde (31 December 2011 est.; 40th) |
| Finanțe publice | |
| Datorie publică | 69.6% of GDP (2013 est.; 28th) |
| Venituri publice | $68.29 miliarde (2011 est.) |
| Cheltuieli publice | $75.65 miliarde (2011 est.) |
| Rating de creditare | * Standard & Poor's:[9] AA− (Domestic) A+ (Foreign) AA (T&C Assessment) Outlook: Stable[10][11] |
| Rezerve | $78.93 billion (31 December 2011 est.; 26th) |
Sursa: The CIA World FactBook Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani | |
Modifică text  |
|
Israelul are o economie modernă, diversificată și continuu ascendentă, cu un sector high-tech crescând rapid în pondere și importanță. Guvernul țării deține o parte semnificativă a proprietății din economia țării. Fiind o țară săracă în resurse naturale, Israel depinde aproape total de importurile materiilor prime, așa cum ar fi țiței, cărbune, diamante brute și alimente. Țara primește, de asemenea, un substanțial ajutor economic direct din partea Statelor Unite ale Americii, incluzând aproximativ 1,2 miliarde dolari americani anual, de la începutul anilor 1970, chiar dacă valoarea efectivă directă a scăzut lent de-a lungul anilor, ajungând să fie circa 240 de milioane în 2006. Produsul intern brut al Israelului în 2006 a atins cifra record de 155 de miliarde de dolari americani, fiind de aproximativ 25.000 de dolari per locuitor, comparabil cu cele ale Spaniei și Greciei. Sectoarele majore ale economiei sunt cele de produse obținute prin prelucrarea metalelor, hrană procesată, chimie și echipament de transport. Serviciile sunt foarte bine reprezentate în ponderea economică totală. Industria de prelucrare a diamantelor este unul din sectoarele cele mai puternice ale economiei, Israelul fiind unul din centrele mondiale de primă importanță în tăierea și șlefuirea acestora, dar și a altor pietre prețioase. În ultimele două decenii, țara a devenit un lider în producerea de software și al destinațiilor turistice. În 1998, Tel Aviv a fost numit de săptămânalul Newsweek unul dintre cele mai influente orașe tehnologice ale lumii.[12]
Dacă în primele decenii după declararea independenței de stat, în 1948, Israelul era una dintre societățile cele mai egalitare ale Occidentului, la începutul mileniului al III-lea acesta este țara cu polarizarea veniturilor cea mai mare printre țările Vestului, cu excepția Statelor Unite (ale Americi): în ultimii 63 de ani inegalitatea s-a dublat, astfel încât în 2012 mai mult de unul din trei copii israelieni trăia în sărăcie, în timp ce o familie din cinci trăieste în sărăcie.[13]
Industrie
modificareIndustrie constructoare de masini,industria de prelucrare a diamantelor.
Agricultură
modificareVegetatia : In general saracacioasa , padurile contin pinul de aep si arbustii mediteraneeni ( Makis ji Gariga ) .
Fauna : In general saracacioasa , cotine specii cum sunt hiena , sacalaul , soparlele , serpi si pasari .
Servicii
modificareNote
modificare- ^ a b c „Report for Selected Countries and Subjects”. International Monetary Fund. aprilie 2014. Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Israel Central Bureau of Statistics”. Central Bureau of Statistics. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Israel: a divided society”. Israel: High voter turnout results in setback for Netanyahu. . Accesat în .
- ^ „Israel: Trade Statistics”. Global Edge. Accesat în .
- ^ a b „Israel: Trade Statistics”. Global Edge. Accesat în .
- ^ „Exports Partners of Israel”. CIA World Factbook. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „İmports Partners of Israel”. CIA World Factbook. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Sovereigns rating list”. Standard & Poor's. Accesat în .
- ^ a b c Rogers, Simon; Sedghi, Ami (). „How Fitch, Moody's and S&P rate each country's credit rating”. The Guardian. UK. Accesat în .
- ^ Filut, Adrian (). „S&P reiterates Israel's A+ rating despite failure to agree budget”. IL: Globes. Accesat în .
- ^ „Tel Aviv Hailed as One of the World's Top Hi-tech Centers”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ "Knowing Too Much – Why The American Jewish Romance With Israel Is Coming To An End". Norman G. Finkelstein. OR Books, 2012. - It has moved from being among the most egalitarian countries in the Western world in terms of income distribution to the least egalitarian in the West except for the U.S., and its gaps in income distribution are now among the widest in the world. Note: Inequality in Israeli society has doubled since the 1950s, while fully one-fifth of Israeli families and more than one-third of Israeli children live in poverty. Association for Civil Rights in Israel (ACRI), The State of Human Rights in Israel and the Occupied Territories: 2008 report, p. 53; Asher Arian et al., The 2003 Israeli Democracy Index: Measuring Israeli democracy (Jerusalem: 2003), pp. 7-8; Asher Arian et al., Auditing Israeli Democracy—2006: Changes in Israel’s political party system (Jerusalem: 2006), p. 34; Asher Arian et al., Auditing Israeli Democracy—2007: Cohesion in a divided society (Jerusalem: 2007), pp. 70-71.
