Edmond Saglio
| Edmond Saglio | |
.png) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3][4]  Paris, Franța |
| Decedat | (83 de ani)[2][3] Paris, Franța |
| Copii | André Saglio[*] Édouard Saglio[*] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | antropolog arheolog |
| Limbi vorbite | limba franceză[2] |
| Activitate | |
| Alma Mater | collège Sainte-Barbe[*] |
| Organizații | Academia de Inscripții și Litere[1] Comité des travaux historiques et scientifiques[*] Q65553065[*] |
| Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] () |
Modifică date / text  | |
Edmond Saglio (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un arheolog francez.
Biografie
modificareS-a născut în 1828 la Paris, într-o familie de origine italiană.[5] S-a căsătorit cu Julie Charton, fiica cea mai mare a jurnalistului Édouard Charton (1807-1890), fondatorul revistei Magasin pittoresque, deputat și senator de Yonne, membru al Academiei de Științe Morale și Politice. Doi dintre fiii lor au fost pictori: Édouard (1868-1940) și André (1869-1929), ultimul fiind cunoscut sub numele de Jacques Drésa și lucrând pe post de curator la Grand Palais, profesor la École des Beaux-Arts din Paris și scenograf la Opera din Paris.
A lucrat pe postul de curator al operelor de artă medievale și renascentiste de la Muzeul Luvru (1871-1893) și apoi ca director al Muzeului Național al Evului Mediu - Muzeul Cluny (1893-1903).[6] În 1887 a fost ales membru al Académie des inscriptions et belles-lettres.[7]
Împreună cu istoricul medical Charles Victor Daremberg (1817-1872), a redactat dicționarul ilustrat în 10 volume Dictionnaire des Antiquités Grecques et Romaines, care a fost publicat de editura Hachette în perioada 1873-1919.[8][9][10]
Edmond Saglio a fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de ofițer.[11]
Opera
modificare- Dictionnaire des antiquités grecques et romaines d'après les textes et les monuments contenant l'explication des termes qui se rapportent aux mœurs, aux institutions, à la religion, aux arts, aux sciences, au costume, au mobilier, à la guerre, à la marine, aux métiers, au monnaies, poids et mesures, [...], et en général à la vie publique et privée des anciens, Librairie Hachette et C.ie, Paris, 1873-1919.
Scrieri despre Edmond Saglio
modificare- Ulysse Chevalier, „Notice sur la vie et les travaux de M. Edmond Saglio lue dans la séance du 16 mai 1913”, Firmin Didot, Paris, 1913.
- Maurice Roy, „Notice nécrologique sur Edmond Saglio, membre de l'Institut, membre honoraire de la Société nationale des antiquaires de France (1828-1911)”, Impr. Daupeley-Gouverneur, 1926.[12][13]
Note
modificare- ^ https://aibl.fr/academiciens-depuis-1663/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Edmond Saglio, annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
- ^ Edmond Saglio, Baza de date Léonore, accesat în
- ^ Sàglio, Edmond în L'Enciclopedia Italiana. Accesat la 18 august 2012.
- ^ American journal of archaeology Archaeological News, 1911, p. 112.
- ^ Académie des Inscriptions et Belles-Lettres Arhivat în , la Wayback Machine. (listing of members)
- ^ Dictionnaire de Ch. Daremberg et E. Saglio (1877)
- ^ Présentation sommaire du Dictionnaire des Antiquités grecques et romaines (par Pascal Payen)
- ^ „Université de Toulouse Le Mirail - consultare online”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Dossier de l'ordre de la Légion d'honneur d'Edmond Saglio”. Base Léonore, Ministerul Culturii (Franța)..
- ^ Google Books Notice sur la vie et les travaux de M. Edmond Saglio
- ^ Google Books Notice nécrologique sur Edmond Saglio
Legături externe
modificare- Sàglio, Edmond în L'Enciclopedia Italiana. Accesat la 18 august 2012.
- Éloge funèbre de M. Edmond Saglio, membre de l'Académie - discurs al președintelui Académie des inscriptions et belles-lettres rostit în ședința din 8 decembrie 1911, publicat pe situl Persee. Revues Scientifiques. Accesat la 20 august 2012.