Efim Cebotari
| Efim Cebotari | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Popencu, Districtul Balta(d), RSS Ucraineană, URSS[1] |
| Decedat | (70 de ani) Popencu, raionul Rîbnița, Нистрения / Transnistria |
| Înmormântat | Popencu[1] |
| Cetățenie |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Republica Moldova.svg){kind=spacer} Republica Moldovenească Nistreană |
| Etnie | ucraineni moldoveni |
| Ocupație | politician militar |
| Locul desfășurării activității | Popencu Rîbnița[1] raionul Rîbnița |
| Activitate | |
| Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice |
| Premii | Erou al Muncii Socialiste Ordinul Lenin Ordinul Războiul pentru Apărarea Patriei[*] |
Modifică date / text  | |
Efim Cebotari (în rusă Ефим Карпович Чеботарь; n. , Popencu, Districtul Balta(d), RSS Ucraineană, URSS – d. , Popencu, raionul Rîbnița, Нистрения / Transnistria) a fost un om de stat sovietic moldovean, Erou al Muncii Socialiste (1971).[2]
Biografie modificare
S-a născut în satul Popencu din ținutul Balta, gubernia Podolia, Ucraina sovietică (actualmente în Transnistria, Republica Moldova). Originea sa etnică este incertă - conform unor surse era ucrainean, iar, conform altor surse, moldovean.[3] Membru al PCUS.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a locuit în Guvernământul Transnistriei. După ce zona a fost reocupată de sovietici, acesta a fost înrolat în Armata Roșie, luptând în Operațiunea Iași-Chișinău, precum și în bătăliile de la Budapesta, Viena și Praga. A fost demobilizat în 1947. Din 1947 a lucrat în cadrul fermei colective "Drumul către comunism" din Popencu. Între anii 1951-1953 a fost președinte al Comitetului Executiv al Consiliului Satului Popencu (echivalentul funcției de primar). Pe parcursul anilor 1947-1975 a fost șeful magazinului și președintele societății de consum rurale din Popencu, fermier în colhozul „Calea către comunism” (Путь к коммунизму) din raionul Rîbnița, ulterior, președintele fermei colective „Mihail Frunze” din același raion, în cele din urmă, președinte al fermei colective „50 de ani de Octombrie” (50 лет Октября). A lucrat și la ferma din Vărăncău, care a fost una de mare succes. A făcut eforturi pentru a îmbunătăți viață sătenilor, reușind să electrifice localitatea în 1966, să introducă un sistem de apă curentă în sat, să construiască o casă de cultură cu peste 900 de locuri (cea mai mare din raionul Rîbnița), precum și o școală modernă.
Prin decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 8 aprilie 1971, i s-a conferit titlul de Erou al Muncii Socialiste cu Ordinul Lenin și medalia de aur „Secera și Ciocanul”.
A fost ales deputat al Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de convocarea a VIII-a. A fost, de asemenea, delegat al celui de-al XXIV-lea Congres al PCUS.
A murit în Popencu în 1993.
Referințe modificare
- ^ a b c https://warheroes.ru/hero/hero.asp?Hero_id=25854 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ ru „Чеботарь Ефим Карпович”. warheroes.ru. Accesat în .
- ^ Чеботарь Ефим Карпович, warheroes.ru
Bibliografie modificare
- Сельскохозяйственная энциклопедия, т. 3, 1975
- Советская Молдавия — краткая энциклопедия. Владимир Александрович Андрунакиевич, И. К Вартичан. Глав. ред. Молдавской Сов. энциклопедии, 1982 — Всего страниц: 709