Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Tcaci.
Efim Tcaci
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Secureni, România Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, Republica Moldova Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
 Republica Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiemuzicolog[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Instrument(e)flaut  Modificați la Wikidata

Efim Tcaci (în rusă Ефим Ткач; n. , Secureni, România – d. , Chișinău, Republica Moldova) a fost un evreu basarabean, muzicolog, critic muzical, publicist și profesor sovietic și moldovean, membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova.

Biografie

modificare

S-a născut în Bălți[1] (potrivit altor surse, la Secureni, în nordul Basarabiei) în 1926 într-o familie evreiască bogată a cojocarului Mark Tcaci și a soției sale Nehoma. În timpul celui de-al doilea război mondial, împreună cu familia sa s-a aflat în ghetoul Krîjopil din Transnistria, după eliberare în 1944, familia s-a întors la Bălți. După absolvirea școlii, a studiat la Institutul Pedagogic din Bălți. În 1953 a absolvit secția de orchestră a Conservatorului din Chișinău la clasa de flaut, din 1949 a predat la Școala Gimnazială de Muzică de specialitate din Chișinău. A lucrat ca redactor muzical la editurile „Cartea moldovenească” și „Literatura artistică”, precum și la Enciclopedia Sovietică Moldovenească, a fost responsabil de secțiunea muzicală a Filarmonicii de Stat din Moldova și a predat la Institutul de Arte din Chișinău (mai târziu profesor), a condus periodic programe muzicale și pedagogice în „limba moldovenească” la radioul republican.[2]

În ultimii ani ai vieții, a condus o emisiune în idiș pe teme muzicale la radioul Chișinău (în programul Indzer Label – Viața noastră). În 1997, împreună cu criticul literar Efim Levit și poetul Anatol Gugel, a devenit fondatorul Alianței Democrate Antifasciste din Moldova, până în ultimele zile de viață a fost președintele acesteia.

Efim Tcaci este autorul a numeroase articole despre cultura muzicală a Moldovei, opera compozitorilor moldoveni contemporani, teoria generală a muzicii în limbile rusă și „moldovenească”, precum și a cărților monografice: „Manual de teorie a muzicii elementare” (împreună cu Zinovii Stolear, 1957, 1961 și 1964 în rusă și moldovenească), Opera „Grozovan” a lui David Gerșfeld (cu Z. Stolear, 1960), „Ghid muzical” (volumul 1 - 1962, volumul 2 - 1966, în „limba moldovenească”), „Dicționar muzical concis” (1972, în limba moldovenească), „Ciprian Porumbescu. Lucrări alese” (1975, în limba moldovenească), „Timofei Gurtovoi” (în limba moldovenească, 1975), „Muzica Moldovei Sovietice. 1945-1970. Notografie” (1976, în moldovenească și rusă), „Premiere. Portrete” (colecție de articole în moldovenească, 1977), „Eugen Doga” (în limba moldovenească, 1980), „Dimitrie Cantemir. Compoziții muzicale” (în moldovenească, 1980), „Înaintași Al Muzicii Românești” (despre istoria muzicii românești, 1994), „Antiiudaism sau lumea din peșteră” (poezii, două ediții în limba rusă și română despre Holocaustul din Moldova, 1998/1999). A tradus în moldovenească cărțile lui M. Goldenstein „Muzica în viața lui Vladimir Ilici Lenin” (1964) și F. Orehovskaia „Cinci portrete” (1973).[3] Împreună cu filologul Efim Levit și poetul Anatol Gugel a întocmit și publicat 4 volume de documente legate de evenimentele Holocaustului din Moldova (patru numere ale revistei bilingve ruso-române „Nu vom uita! – Не забудем!”).

A fost căsătorit cu compozitoarea Zlata Tcaci.

Referințe

modificare
  1. ^ Interviul soției sale, Zlata Tcaci, Chișinău, martie 2004.
  2. ^ Ткач Ефим // Литература ши арта Молдавей. — Кишинёв, 1986. — Т. 2. — С. 322.
  3. ^ Гусар Ю. 8 січня народився музикознавець і педагог Юхим Ткач (1928) / Юхим Гусар // Вечірні Чернівці. — 2007.- 4 січня. — С. 6.

Bibliografie

modificare
  • 80 років музикознавцю і педагогу Юхиму Марковичу ТКАЧУ (1928) // ГУСАР Ю. Буковинський календар. Ювілеї-2008. Словник-довідник / Юхим Гусар. — Чернівці: Правдивий поступ, 2008.- С. 13.
  • Ткач Юхим Маркович // Богайчук М. А. Література і мистецтво Буковини в іменах: словник-довідник / Микола Богайчук. — Чернівці: Видавничий дім «Букрек», 2005. — С. 264—265. — ISBN 966-8500-64-4.
  • Ткач Юхим Маркович // Гусар Ю. С. Дністровий зорепад. Штрихи до енциклопедичного словника-довідника «Літературно-мистецька Сокирянщина» / Юхим Гусар. — Чернівці: ВІЦ «Місто», 2010. — С. 97-98.