Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți | |
Abreviere | USARB |
---|---|
Motto | Scentia, Cultura |
Informații | |
Fondată | 1945 |
Localizare | |
Țara | Republica Moldova |
Oraș | municipiul Bălți |
Adresa | Republic of Moldova, Bălți, Pușkin Street, nr. 38 |
Coordonate | 47°45′18″N 27°55′18″E / 47.754867°N 27.921661°E |
Campus | 5 |
Conducere | |
Rector | Natalia Gașițoi |
Cifre cheie | |
Corp didactic | 358 persoane |
Studenți | 5795 persoane |
Prezență web | |
site web oficial pagină Facebook | |
Modifică date / text |
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB) este o instituție de învățământ superior, un centru științific, de instruire și cultură din nordul Republicii Moldova, care a dobândit prin realizările sale, în cei peste 60 de ani de activitate, o reputație de seamă, atât pe plan național cât și internațional, instruind specialiști calificați care activează în diverse domenii ale învățământului, științei și economiei naționale. Campusul universitar este plasat într-o manieră compactă (blocuri de studii, cămine, servicii) în centrul municipiului Bălți.
Istoria
modificareIstoria universității începe în anul 1945, când în corespundere cu Hotărârea Sovietului Comisarilor Poporului al U.R.S.S. (guvernul) nr. 470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane [1]. La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori [2].
Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M. din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine.
În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității.
După proclamarea independenței Republicii Moldova, la 21 mai 1992, Institutul Pedagogic din Bălți este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Russo”.
Un salt esențial în lărgirea învățământului universitar îl constituie deschiderea, în anul de studii 1995-1996, a primei facultăți cu profil nepedagogic - Facultatea de Economie și Drept (divizată în 1998 în 2 facultăți), pentru care în 2002 s-au dat în exploatare 2 blocuri de studii construite din surse financiare proprii. În aprilie 2002, Universitatea a fost acreditată de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, acordându-se categoria I [2].
De la fondarea universității, funcția de rector a fost ocupată de nouă profesori. În prezent, universitatea este condusă de Natalia Gașițoi. Primul rector a fost Vasile Ceban (1959-1961), el a fost înlocuit cu Ion Negru (1961-1967), apoi Ivan Borshevich (1967-1975) și Boris Coroliuc (1975-1986). Mai mult toate în funcția de rector a fost Nicolae Filip (1986-2007). Apoi, Eugeniu Plohotniuc (2007-2010), Gheorghe Popa (2010-2016), Ion Gagim (2016-2018), Natalia Gașițoi (2018—o.c.).
Administrația
modificare- Natalia Gașițoi – rector
- Lidia Pădureac – prim-prorector, prorector pentru activitate didactică
- Valentina Prițcan – prorector pentru activitate științifică și relații internaționale
- Anatolie Ceban – prorector pentru activitate administrativ-gospodărească
Doctor honoris causa
modificarePeste șase ani după reorganizarea Institutului Pedagogic în Universitate de Stat, a fost inițiată acțiunea, inerentă universităților clasice, de a omagia unele personalități merituoase ale contemporaneității. Deținătorii titlului Doctor honoris causa ai Universității din Bălți sunt [3]:
Nume | Domeniu | Anul decernării |
---|---|---|
Eugeniu Coșeriu | Lingvistică | 1998 |
Vitalie Belousov | Științe aplicate | 1998 |
Dumitru Ghiță | Fizică | 1998 |
Silviu Berejan | Lingvistică | 1999 |
Andrei Ciornâi | Lingvistică | 1999 |
Ion Borșevici | Sociologie | 1999 |
Anatol Ciobanu | Lingvistică | 1999 |
Alexandru Budișteanu | Arhitectură | 2000 |
Joane W.McKay | Pedagogie | 2002 |
Nicolae Tcaci | Fizică | 2003 |
Vasile Ceban | Matematică | 2003 |
Heiner Hamm | Știință aplicată | 2003 |
Israil Gohberg | Matematică | 2003 |
Michael Zickerick | Sociologie | 2003 |
Dumitru Irimia | Lingvistică | 2005 |
Eliza Botezatu | Literatură. Critică literară | 2005 |
Gheorghe Duca | Chimie | 2006 |
Constantin Gaindric | Informatică | 2006 |
Dumitru Oprea | Economie | 2006 |
Gheorghe Popa | Fizică | 2006 |
Andrei Marga[4] | Filozofie | 2010 |
Ilie Lupu[5][6] | Matematică | 2010 |
Lal Rattan[5][6] | Ecologie | 2010 |
Facultăți
modificareUniversitatea include facultățile: La 26 august 2013, în ședința extraordinară a Senatului, patru dintre cele opt facultăți existente la acel moment și-au încetat existența organizațională.
Bibliotecă
modificareBiblioteca Științifică a Universității este una din cele două (Biblioteca Științifică „A. Lupan” a Academiei de Științe) instituții din Republica Moldova, posesoare a unei clădiri special proiectate și construite pentru bibliotecă și include 12 săli de lectură și 4 săli de împrumut, inclusiv inclusiv: Mediateca, Serviciul Referințe Bibliografice, Centrul de Documentare al ONU, Centrul de Informare al Uniunii Europene (EUi), Colecția Biroului Consiliului Europei în Moldova, Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii Mondiale.[7] Colecția enciclopedică constituie 277700 de titluri în 1 019 789 exemplare în 42 de limbi, inclusiv 144 079 de publicații periodice, 2 664 documente AV; 486 CD, DVD. Anual sunt abonate peste 500 titluri de publicații periodice și achiziționate peste 13 000 documente noi. Documentele în limba română constituie 23,45 %, cele în limba rusă 64,10% în limbile străine 12,45%. La bibliotecă sunt înscriși 13 mii de utilizatori cu circa 500 000 de vizite anuale și un împrumut de 1,3 milioane de tranzacții. În ultimii ani au fost inaugurate Centrului de Documentare al ONU, Filiala Institutului Goethe - București, Clubul Bibliotecarilor universitari bălțeni Biblio Spiritus, Filiala Comitetului Helsinki.[7]
În 1989 a început procesul de informatizare a bibliotecii. A fost constituită o rețea locală de calculatoare, s-au instalat diverse programe pentru crearea bazelor de date. În fine s-a optat pentru programul TINLIB, care a permis perfecționarea catalogului electronic, a îmbunătățit instrumentul de căutare, asigurarea unui împrumut eficient și rapid. În anul 2004, au fost instalate 25 de calculatoare în Mediatecă, toate fiind conectate la Internet pentru lucrul individual al studentului.[8]
Departamente
modificare- Departamentul pentru activitatea științifică
- Departamentul pentru activitate didactica
- Departamentul pentru învățământ cu frecvență redusă și formare continuă
- Departamentul Resurse Umane
- Departamentul Relații Internaționale și Integrare Europeană
- Direcția Tehnologii Informaționale
Învățământ preuniversitar
modificareVezi și
modificareLegături externe
modificare- Site-ul oficial
- Universitatea de Stat "A. Russo" din Bălți - situl Consiliului Național pentru Acreditare și Certificare al Republicii Moldova
Note
modificare- ^ Enciu, Nicolae. Continuitatea Universitatea Alecu Russo din Bălți. In: Vocea Bălțiului, nr 11 (17), 18 martie 2005, p. 2.
- ^ a b Mihaela Ciocan. Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Didactica pro..., Nr.3 (19), iunie 2003, p. 3 - 8. Accesat 5 septembrie 2011.
- ^ Scurt, E. ș.a. Deținători ai titlului de Doctor Honoris Causa. Membri de Onoare ai Senatulu Arhivat în , la Wayback Machine.. –Bălți: Bibl. Șt., 2008. -203 p. ISBN 978-9975-931-31-1.
- ^ Andrei Marga, Doctor Honoris Causa al universității bălțene Arhivat în , la Wayback Machine.. HotNews.MD, 29 octombrie 2010.
- ^ a b Tatăl lui Marian Lupu a devenit Doctor Honoris Causa Arhivat în , la Wayback Machine.. Jurnal.md, 26 septembroe 2010.
- ^ a b Морозова, Марина. Почётные доктора БГУ — отец Мариана Лупу и Нобелевский лауреат из США Arhivat în , la Wayback Machine.. SP, 23 septembrie 2010.
- ^ a b Elena Harconiță. Biblioteca în formarea infrastructurii intelectuale și informaționale. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 23-26.
- ^ Igor Afatin. Evoluția informatizării Bibliotecii Științifice a -Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 39-41.