Eiji Okada

actor japonez
Eiji Okada
Eiji Okada in The Ugly American trailer.jpg
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Choshi, Prefectura Chiba, Japonia Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Tokyo⁠(d), Japonia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiinsuficiență cardiacă Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Japan (1870–1999).svg Japonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
monteur[*]
actor de film Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Keiō
Prezență online

Eiji Okada (岡田 英次 Okada Eiji?, n. ,[1][2] Choshi, Prefectura Chiba, Japonia – d. ,[1] Tokyo⁠(d), Japonia) a fost un actor japonez.

BiografieModificare

Eiji Okadaa servit în Armata Imperială Japoneză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a fost miner și vânzător ambulant înainte de a deveni actor.[3]

A apărut în peste 140 de filme, în mare parte japoneze, între 1949 și 1995, anul morții sale.[4] Rolul său cel mai cunoscut pe plan internațional este cel al bărbatului din filmul franco-japonez Hiroshima, dragostea mea (1959), regizat de Alain Resnais, unde a jucat alături de Emmanuelle Riva. Necunoscând limba franceză, el a trebuit să-și învețe dialogurile fonetic. A jucat, de asemenea, alături de Marlon Brando în thrillerul politic american The Ugly American (1963), regizat de George Englund. Unul dintre cele mai cunoscute filme japoneze în care a apărut este Femeia nisipurilor (1964), adaptarea romanului omonim al lui Kōbō Abe realizată de Hiroshi Teshigahara, în care a interpretat rolul entomologului Niki Jumpei.

Okada a fost căsătorit cu Aiko Wasa, împreună cu care a condus o companie teatrală în Japonia. A murit de insuficiență cardiacă la 14 septembrie 1995, la vârsta de 75 de ani.

Filmografie selectivăModificare

 
Cu Yoshiko Kuga în Mata au hi made (1950)
 
Isao Kimura și Eiji Okada în Zone de vide (1952)

NoteModificare

  1. ^ a b c d „Eiji Okada”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Ronald Sullivan, „Eiji Okada, 75, Japanese Co-Star of Hiroshima, Mon Amour”, New York Times, 5 octombrie 2008.
  4. ^ ja „Filmografie”. Accesat în . 
  5. ^ Galbraith IV (2002), p. 713.
  6. ^ Galbraith IV (2002), p. 728.
  7. ^ Galbraith IV (2002), p. 743.

BibliografieModificare

Legături externeModificare