Eirene
Descoperire
Descoperit deScott Sheppard⁠(d) et al.
Dată descoperire2003
Denumiri
Denumire MPCJupiter LVII
Pronunție/ei̯'re.ne/
Denumit după
Εἰρήνη Eirēnē
Nume alternative
S/2003 J 5
AtributeEirenean /ei̯.re'ne̯an/
Caracteristicile orbitei[2]
23731770 km
Excentricitate0.2413
Perioadă orbitală
−743.88 zile[1]
(2.038 ani)
Înclinație162.713° (față de ecliptică)
SatelițiJupiter
Caracteristici fizice
Diametrul mediu
4 km
Magnitudinea aparentă
22.5
Magnitudinea absolută (H)
15.8[1]

Eirene /ei̯'re.ne/, de asemenea Jupiter LVII și cunoscut inițial ca S/2003 J 5, este un satelit retrograd neregulat al lui Jupiter. A fost descoperit de o echipă de astronomi de la Universitatea din Hawaii condusă de Scott S. Sheppard⁠(d) în 2003[3] dar a fost apoi pierdut.[4][5][6][7] A fost recuperat în 2017 și a primit denumirea permanentă în acel an.[8]

Caracteristici modificare

Eirene are aproximativ 4 kilometri în diametru și orbitează în jurul lui Jupiter la o distanță medie de 23.974.000 km în 743,88 zile, la o înclinație de 166° față de ecliptică (167° față de ecuatorul lui Jupiter), într-o direcție retrogradă și cu o excentricitate de 0,307.

Aparține grupului Carme, alcătuit din sateliți retrograzi neregulați care orbitează în jurul lui Jupiter la o distanță cuprinsă între 23 și 24 Gm și la o înclinație de aproximativ 165°.

Nume modificare

Satelitul a fost numit în 2019 după Eirene (Εἰρήνη), fiica lui Zeus și Themis și zeița păcii în mitologia greacă ; numele provine dintr-un concurs de denumire desfășurat pe Twitter cu șaisprezece tweet-uri care sugerau numele, cel mai semnificativ de către utilizatorii Quadrupoltensor (@Quadrupoltensor) care au sugerat mai întâi numele și PaulR (@PJRYYC).[9][10][11]

Referințe modificare

  1. ^ a b „M.P.C. 105250” (PDF). Minor Planet Circular. Minor Planet Center. . 
  2. ^ S.S. Sheppard (2019), Moons of Jupiter, Carnegie Science, on line
  3. ^ MPEC 2003-E11: S/2003 J 1, 2003 J 2, 2003 J 3, 2003 J 4, 2003 J 5, 2003 J 6, 2003 J 7 2003 March 4 (discovery and ephemeris)
  4. ^ Beatty, Kelly (). „Outer-Planet Moons Found — and Lost”. www.skyandtelescope.com. Sky & Telescope. Accesat în . 
  5. ^ Brozović, Marina; Jacobson, Robert A. (). „The Orbits of Jupiter's Irregular Satellites”. The Astronomical Journal. 153 (4): 147. Bibcode:2017AJ....153..147B. doi:10.3847/1538-3881/aa5e4d. 
  6. ^ Jacobson, B.; Brozović, M.; Gladman, B.; Alexandersen, M.; Nicholson, P. D.; Veillet, C. (). „Irregular Satellites of the Outer Planets: Orbital Uncertainties and Astrometric Recoveries in 2009–2011”. The Astronomical Journal. 144 (5): 132. Bibcode:2012AJ....144..132J. doi:10.1088/0004-6256/144/5/132. 
  7. ^ Sheppard, Scott S. (). „New Moons of Jupiter Announced in 2017”. home.dtm.ciw.edu. Accesat în . We likely have all of the lost moons in our new observations from 2017, but to link them back to the remaining lost 2003 objects requires more observations a year later to confirm the linkages, which will not happen until early 2018. ... There are likely a few more new moons as well in our 2017 observations, but we need to reobserve them in 2018 to determine which of the discoveries are new and which are lost 2003 moons. 
  8. ^ Sheppard, Scott S. (). „Jupiter's Known Satellites”. home.dtm.ciw.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Planetary Names: Planet and Satellite Names and Discoverers”. 
  10. ^ „Naming Contest for Newly-discovered Moons of Jupiter”. www.iau.org. Accesat în . 
  11. ^ „Public Contest Successfully Finds Names For Jupiter's New Moons”. www.iau.org. Accesat în .