Emil Maurice
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Westermoor, Schleswig-Holstein, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
München, RFG Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Deputat în Reichstagul Germaniei Naziste Modificați la Wikidata

PremiiInsigna de aur a Partidului Nazist[*]
Blutorden[*][[Blutorden (one of the most prestigious decorations in the Nazi Party)|​]]
Partid politicNSDAP 
Partidul Muncitoresc German  Modificați la Wikidata

Emil Maurice (n. , Westermoor, Schleswig-Holstein, Germania – d. , München, RFG) a fost unul din primii membri ai Partidului Nazist. A fost un apropiat al lui Adolf Hitler, cu care a fost coleg de celulă în închisoarea din Landsberg am Lech. Acolo a notat ceea ce dicta Adolf Hitler, text publicat cu titlul Mein Kampf.[1] La înființarea trupelor SS, Adolf Hitler a fost înregistrat cu numărul 1, iar Emil Maurice a fost înregistrat cu numărul 2. În decursul activității sale a deținut diferite funcții în sistemul politic-militar nazist. În 1948 a fost condamnat la 4 ani de închisoare.[2]

Biografie

modificare

Pe linie paternă a fost descendentul unei familii evreiești. Datorită prieteniei sale cu Hitler, cu care a fost coleg de celulă în închisoarea Landsberg, a fost tolerat de Heinrich Himmler în SS, fără a i se cere „certificatul de arian”.[3]

După absolvirea școlii a fost ucenic la un ceasornicar. În 1917-1919 a slujit în armata bavareză, dar nu a participat activ la ostilități. În 1919 s-a alăturat PMG, iar apoi NSDAP. Maurice a devenit primul comandant al SA, după crearea organizației în 1920. În 1923 Maurice a făcut parte din Stoßtrupp Adolf Hitler⁠(de)[traduceți], garda personală a lui Hitler. În 1924 fost condamnat la 1 an și trei luni de închisoare, pentru participarea sa la tentativa de puci din 1923.

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Hamilton, Charles (1984). Leaders & Personalities of the Third Reich, Vol. 1, R. James Bender Publishing, p. 161
  3. ^ Bastian Hein: Die SS : Geschichte und Verbrechen. Orig.-Ausg Auflage. Beck, München 2015, p. 38.

Bibliografie

modificare