Engelbert I de Berg

Engelbert I de Berg
Date personale
Născut	1160
Decedat	1189 (29 de ani) Cuvin, Južnobanatski upravni okrug, Serbia
Părinți	Adolf II (IV) of Berg[*][[Adolf II (IV) of Berg (count of Berg)|​]] Irmengarde von Dießen-Schwarzenberg[*][[Irmengarde von Dießen-Schwarzenberg (Peerage person ID=589456)|​]]
Frați și surori	Bruno III of Berg[*][[Bruno III of Berg (Roman Catholic archbishop)|​]] Arnold von Berg[*][[Arnold von Berg (Roman Catholic bishop)|​]] Eberhard I. von Berg-Altena[*][[Eberhard I. von Berg-Altena ((1125-1180))|​]] Frederick II[*][[Frederick II (Roman Catholic archbishop)|​]] Adolf I of Werden[*][[Adolf I of Werden (abbot of Werden)|​]] Adolf von Berg[*][[Adolf von Berg |​]]
Căsătorit cu	Margaret of Guelders[*][[Margaret of Guelders ((1158-1185))|​]]
Copii	Engelbert I. von Köln[*][[Engelbert I. von Köln (Archbishop of Cologne)|​]] Adolf al VI-lea de Berg
Ocupație	aristocrat
Limbi vorbite	limba germană

Engelbert I (d. iulie 1189, în Serbia) a fost conte de Berg de la 1160 până la moarte.

Engelbert a fost fiul contelui Adolf al IV-lea de Berg.

Datorită loialității față de împăratul german și de arhiepiscopul de Köln, Engelbert a reușit să stabilizeze comitatul de Berg și să îi sporească veniturile. El a obținut palatul Bensberg, Neu-Windeck și Elberfeld.

În iulie 1189, el a fost ucis în apropiere de Kovin, în Serbia, pe când se afla în drum spre Țara Sfântă în cadrul cruciadei a treia, alături de împăratul Frederic I Barbarossa.

Fiii săi au fost:

• Adolf (d. 1218), succesor în comitatul de Berg
• Engelbert (d. 7 noiembrie 1225), devenit conte e Berg după moartea fratelui său, ca și arhiepiscop de Köln (ca Engelbert I) și cunoscut ca Sfântul Engelbert.

Surse

• Albericus Trium Fontanum (MGH, Scriptores XXIII).
• Annales Rodenses (MGH, Scriptores, XVI).
• Annalista Saxo (MGH, Scriptores VI).
• Gesta Trevirorum (MGH, Scriptores VIII).
• MGH, Diplomata.
• REK I-II. – Rheinisches UB.
• Hömberg, “Geschichte.”
• Jackman, “Counts of Cologne.”
• Kluger, “Propter claritatem generis.” – Kraus, Entstehung.
• Lück, D. “Der Avelgau, die erste fassbare Gebietseinteilung an der unteren Sieg.” In: Heimatbuch der Stadt Siegburg I. Ed. H. J. Roggendorf. Siegburg, 1964. Pp. 223–85.
• Lück, D. “In pago Tuizichgowe – Anmerkungen zum Deutzgau.” Rechtsrheinisches Köln 3 (1977) 1-9.
• Milz, “Vögte.”