Engelbert de Carintia
| Engelbert de Carintia | |
| Duce de Carintia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | secolul al XI-lea  |
| Decedat | 1141 Chiemgau(d), Germania |
| Părinți | Engelbert I[*] Hedviga de Sponheim[*] |
| Frați și surori | Henric al IV-lea de Sponheim[*] |
| Căsătorit cu | Uta de Passau[*] (din ) |
| Copii | Engelbert al III-lea de Istria Ulrich I[*][1] Matilda de Carinthia Rapoto I[*] Hartwig al II-lea[*] Henric de Carintia[*] Ida de Sponheim[*] Irmengarde von Dießen-Schwarzenberg[*] |
| Religie | catolicism |
| Ocupație | conducător[*] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Margrave of Istria[*] (–) Duce de Carintia (–) Margraf de Verona[*] (–) Margrave of Carniola[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa de Sponheim[*] |
Modifică date / text  | |
Engelbert al II-lea (d. 12 sau 13 aprilie 1141) aparținând Casei de Sponheim, a fost margraf de Istria (și de Carniola?) din 1103/1107 până în 1124/1134. În 1123 el a fost devenit duce de Carintia și margraf de Verona, până în 1135 când a abdicat.
Biografie
modificareEngelbert a fost fiul contelui Engelbert I de Sponheim și al soției sale Hedviga (probabil fiică a ducelui Bernard al II-lea de Saxonia, din familia Billungilor).
În jurul anului 1100 el a întemeiat comitatul de Kraiburg pe moșia preluată de soția sa în Bavaria. Spre deosebire de tatăl său, Engelbert al II-lea a fost un susținător loial al dinastiei Saliene. El a figurat ca garant al regelui german Henric al V-lea la încoronarea acestuia ca împărat romano-german din februarie 1111 și a fost martor ocular la Concordatul de la Worms încheiat de împărat cu papa Calixt al II-lea în septembrie 1122. În același an, fratele său mai mare, Henric al III-lea a devenit duce de Carintia, iar la moartea acestuia din 1123 Engelbert i-a succedat în acest ducat, după ce îl înlocuise deja pe contele Ulrich al II-lea de Weimar în funcția de margraf de Istria și de Carniola din 1107.
Căsătorie și descendenți
modificareEl a fost căsătorit cu Uta, fiica burgravului Ulrich de Passau (d. în jur de 1099). Împreună cu aceasta, a avut următorii copii:
- Ulrich I (d. 1144), succesorul tatălui său, duce al Carintiei din 1135;
- Engelbert al III-lea (d. 1173), succesorul tatălui său ca margraf al Istriei (1124–1171);
- Henric, episcop de Troyes (1145–1164);
- Matilda, căsătorită cu Theobald al IV-lea, conte de Blois și de Champagne;
- Rapoto I (d. 1186), conte de Ortenburg din 1130 și de Kraiburg din 1173;
- Adelaida (d.c. 1178), abatesă la Mănăstirea Göss din 1146;
- Hartwig al II-lea (d.1164) episcop de Regensburg (1155–1164);
- Ida, căsătorită cu contele Guillaume al III-lea de Nevers.
Engelbert al II-lea a murit la abația din Seeon unde este înmormântat.