Eolomea
| Eolomea | |
.jpg) | |
| Rating |  |
|---|---|
| Titlu original | Eolomea |
| Gen | film științifico-fantastic[1] dramă  |
| Regizor | Herrmann Zschoche[*][1][2][3] |
| Scenarist | Angel Wagenstein[*] |
| Distribuitor | Netflix |
| Director de imagine | Günter Jaeuthe[*] |
| Montaj | Helga Gentz[*] |
| Muzica | Günther Fischer[*] |
| Distribuție | Cox Habbema[*][2][4] Ivan Andonov[*][4] Rolf Hoppe[2][4] Peter Slabakov[*] Wolfgang Greese[*][4] Holger Mahlich[*][4] Evelyn Opoczynski[*][4] Heidemarie Schneider[*][4] Harald Wandel[*][4] Vsevolod Sanayev[*] |
| Premiera | |
| Durata | 82 min. |
| Țara |  Germania Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Republica Democrată Germană.svg){kind=small} Republica Populară Bulgaria |
| Limba originală | limba germană limba rusă |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Eolomea este un film științifico-fantastic din 1972 regizat de Herrmann Zschoche, bazat pe cartea cu același nume de Angel Wagenstein. Filmul a fost o coproducție est-germano-sovietico-bulgară.[5]
Prezentare modificare
Opt nave spațiale dispar și contactul radio cu enorma stație spațială „Margot” este întrerupt. Profesoara Maria Scholl și înaltul consiliu au decretat interdicția de zbor pentru toate celelalte nave spațiale. Cu toate acestea, o navă reușește să părăsească Pământul. Cauza tuturor acestor evenimente ciudate o reprezintă semnale misterioase în codul Morse care au ajuns pe Pământ din constelația Cygnus (Lebăda). Descifrat, conține doar cuvântul „Eolomea”, care pare să se refere la o planetă. Împreună cu căpitanul Daniel Lagny, un excentric fără motivație, Maria Scholl începe o călătorie riscantă către stația spațială „Margot” pentru a descoperi secretul, doar pentru a afla că o expediție (planificată în secret) de nave spațiale furate pornesc spre Eolomea împotriva voinței guvernului.
Distribuție modificare
- Cox Habbema: Prof. Maria Scholl
- Ivan Andonov: Daniel Lagny
- Rolf Hoppe: Prof. Oli Tal
- Vsevolod Sanaiev: Kun, pilotul
- Peter Slabakov: Pierre Brodski
- Wolfgang Greese: președinte
- Holger Mahlich: navigator
- Benjamin Besson: căpitanul Sima Kun
- Evelyn Opoczynski: colega lui Scholl
- Heidemarie Schneider: colega lui Sima Kun
- Manfred Krug – Daniel Lagny (voce)
Ediții modificare
Versiunea originală, întreagă, a fost relansată de DEFA Film Library la Universitatea Massachusetts Amherst în 2005.[6]
Referințe modificare
- ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0068542/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c http://www.sensacine.com/peliculas/pelicula-117891/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Filmportal.de
- ^ a b c d e f g h http://www.imdb.com/title/tt0068542/fullcredits, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Fountain, Clarke. „Eolomea (1972)”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „DEFA Film Library at the University of Massachusetts Amherst”. DEFA Film Library at the University of Massachusetts Amherst. Accesat în .
Bibliografie modificare
- Fritzsche, Sonja. "A Natural and Artificial Homeland: East German Science-Fiction Film Responds to Kubrick and Tarkovsky." Film & History (03603695) 40.2 (2010): 80-101.
- Kruschel, Karsten: "Leim für die Venus. Der Science-Fiction-Film in der DDR." Das Science Fiction Jahr 2007 ed. Sascha Mamczak and Wolfgang Jeschke. Heyne Verlag, 2007: 803–888. ISBN: 978-3453522619ISBN 978-3453522619.
- Lessard, John. "Iron Curtain Auteurs." Cineaste 34.3 (2009): 5-11.
- Stott, Rosemary. "Continuity and Change in GDR Cinema Programming Policy 1979–1989: the Case of the American Science Fiction Import." German Life & Letters 55.1 (2002): 91.