Nu confundați cu Epistaxis.

Prin epitaxie sau creștere epitaxială se înțelege creșterea unui strat monocristalin dintr-o substanță chimică pe cristalul unei alte substanțe, astfel încât structura cristalină să devină identică cu cea a substratului.[1][2] Termenul de epitaxie provine din limba greacă, unde epi (ἐπί) înseamnă „deasupra”, iar taxis (τάξις) înseamnă „într-o manieră ordonată”.

Fenomenul de epitaxie este folositor pentru fabricarea semiconductorilor.

Vezi și

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Epitaxie” la DEX online
  2. ^ Dicționar de chimie John Daintith, traducere de Mihaela Rudeanu și Lia Cojocaru; ediția a VI-a, Editura All, 2010, București; pag. 200, ISBN 978-973-684-725-7