Era o fântână
| Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. |
Melodia a fost compusă de Margareta Pâslaru (versuri Elena Farago) în anul 1987 dar a fost înregistrată în aprilie 2010. Este piesa care deschide CD-ul de autor „Margareta Pâslaru – Lasă-mi toamnă pomii verzi! – 50 de ani de la primul disc Electrecord“. A fost difuzată pentru prima dată în ziua de 17 aprilie 2010 în emisiunea „Radioul de sâmbătă seară“ iar pe 18 aprilie 2010 a fost difuzată la GOLD FM în emisiunea „Bucureștiul subiectiv“ care a avut-o invitată pe Margareta Pâslaru. Răspunzând întrebărilor, distinsa artistă a spus în „Formula AS“ nr. 916 din 30 aprilie 2010: «Recent am înregistrat în studiourile Kerestey o compoziție proprie, inspirată de versurile poetei Elena Farago, „Era o fântână“».
Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea, Ca toate șoselele lumii. Pe-o lungă și aspră și stearpă șosea, Era o fântână cu ciutura grea. Căci apa-și clădise, trecând peste ea, În straturi, pojghițele humii. Era o fântână cu cumpăna grea, Ca toate fântânile vieții. Era o fântână cu cumpăna grea, Cu apa sălcie și caldă și rea. Dar furca cu brațele-ntinse pândea, Momind de departe drumeții. Zoreau însetații s-ajungă să bea, Ca toți însetații din viață. Trăgeau cu putere de cumpăna grea Dar apa sălcie și caldă-i gonea. Și-ades câte unul mai tânăr pleca Cu lacrimi de ciudă pe față. Și-ades câte unul mai vârstnic râdea Ca toți ce-o cunosc: APA VIEȚII. Era o fântână cu cumpăna grea
Legături externe
modificare