Ernest Rutherford
Ernest Rutherford LOC.jpg
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Nelson, Noua Zeelandă Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani)[3][4][1][5][2] Modificați la Wikidata
Cambridge, Regatul Unit[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCatedrala Westminster[6] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMary Georgina Rutherford[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of New Zealand.svg Noua Zeelandă
Flag of the United Kingdom.svg Regatul Unit Modificați la Wikidata
Ocupațiefizician nuclearist[*]
chimist
fizician
profesor Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Canterbury[*]
Universitatea Cambridge
Trinity College
Nelson College[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Manchester
Universitatea McGill  Modificați la Wikidata
PremiiHector Memorial Medal[*] ()
Premiul Nobel pentru Chimie ()[7][8]
medalia Matteucci[*] ()
Medalia Copley ()
Franklin Medal[*] ()
Medalia Elliott Cresson[*] ()
Membru al Societății Regale[*]
Faraday Lectureship Prize[*] ()
Wilhelm Exner Medal[*] ()
Medalia Faraday[*] ()
Medalia Rumford ()
Albert Medal[*] ()
Profesor pentruNiels Bohr  Modificați la Wikidata
Semnătură
Ernest rutherford sig.jpg
Ernest Rutherford

Ernest Rutherford (n. 30 august 1871, Nelson, Noua Zeelandă — d. 19 octombrie 1937) a fost un fizician și chimist din Noua Zeelandă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1908. Este considerat "părintele" fizicii nucleare.

Cuprins

BiografieModificare

CopilăriaModificare

S-a născut în anul 1871 la Spring Grove (azi Brightwater), în apropiere de Nelson, Noua Zeelandă. Tatăl său, James Rutherford, era un fermier emigrant din Scoția, iar mama sa, Martha, născută Thompson, era originară din Anglia. La înregistrarea[9] nașterii, numele i-a fost ortografiat greșit ca Earnest[10] Rutherford.

StudiiModificare

A studiat la Havelock School și apoi la Nelson College, și a câștigat o bursă de studii la Colegiul Canterbury al Universității din Noua Zeelandă, unde a devenit, printre altele, și președinte al societății de dezbateri. În 1895, după absolvire și doi ani de cercetare în domeniul tehnologiei electrice, Rutherford pleacă în Anglia pentru a urma studii postuniversitare la Laboratorul Cavendish al Universității Cambridge (1895–1898). A stabilit în scurt timp un recordul mondial de distanță la care se pot detecta undele electromagnetice. Studiind radioactivitatea, a introdus în fizică termenii de radiație alfa și radiație beta, pentru a descrie cele două tipuri distincte de radiații emise de toriu și uraniu.

Activitatea științificăModificare

Rutherford a efectuat lucrări de o excepțională importanță în domeniul radioactivității și al structurii nucleare. Experimentele sale se caracterizează printr-o extraordinară finețe și ingeniozitate, iar analizarea faptelor experimentale denotă o profundă înțelegere a fizicii. În anul 1908 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Chimie pentru lucrările sale despre structura atomului.

A efectuat cercetări asupra structurii atomului prin difracția particulelor alfa pe foițe de aur, demonstrând experimental că atomul nu este indivizibil, și a formulat, în 1911, ideea modelului planetar al atomului. A cercetat natura transformărilor radioactive, transmutarea nucleului de azot cu particule alfa. A publicat tratate asupra radioactivității. Savantul a presupus, de asemenea, că atomii substanței radioactive se dezintegrează în mod spontan și continuu. A mai formulat ipoteza alcătuirii protono-electronice a particulei ce avea sa fie denumită neutron.

Rutherford n-a precizat cum sunt dispuși electronii în jurul nucleului; a anticipat existența protonului și neutronului dar n-a precizat cum e alcătuit nucleul. A sugerat că nucleul de aur ar putea consta din 49 de nuclee de heliu (așa ieșea la socoteală greutatea atomică), dar n-a mers mai departe fiindcă n-avea date.

Activitatea didacticăModificare

Lordul Rutherford a fost profesor la universitățile din Montreal, Manchester și Cambridge. În anul 1907, după ce profesase la Universitatea Mc Gill din Montreal, Canada, Rutherford a acceptat un post la Universitatea din Manchester. În 1919 i-a succedat lui J.J. Thomson la catedra Cavendish de la Universitatea Cambridge. Mulți savanți de renume i-au fost studenți. Printre aceștia se numără nu mai puțin de 9 laureați Nobel.

A decedat pe neașteptate în anul 1937, în urma unei operații de hernie. A fost înmormântat la Londra, în Catedrala Westminster, alături de J.J. Thomson.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ a b Ernest Rutherford (în franceză), Comité des travaux historiques et scientifiques 
  2. ^ a b Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017 
  3. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  4. ^ "Ernest Rutherford", data.bnf.fr, accesat în 10 octombrie 2015 
  5. ^ SNAC, accesat în 9 octombrie 2017 
  6. ^ http://www.westminster-abbey.org/our-history/famous-people?collection=wma-people&query=ernest+rutherford  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  7. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/chemistry/laureates/1908/  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  8. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (help)
  9. ^ John Campbell: Rutherford, Ernest 1871 - 1937, Dictionary of New Zealand Biography, actualizat la 22 iunie 2007
  10. ^ Cuvântul englez earnest are semnificația de serios, onorabil, care nu glumește.

BibliografieModificare

Legături externeModificare