Deschide meniul principal
Eduard Buchner
Eduardbuchner.jpg
Chimistul Eduard Buchner
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
München, Regatul Bavariei[3][4][2] Modificați la Wikidata
Decedat (57 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Focșani, România[2] Modificați la Wikidata
PărințiFriederike Buchner Martin,
Dr. Ernst Buchner
Frați și suroriHans Ernst August Buchner[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the German Empire.svg Imperiul German Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog, chimist
Activitate
Cauza decesuluiUrmare a rănilor provocate de explozia unei grenade la Focșani
EducațieUniversitatea din München
Lucrări remarcabile„Über alkoholische Gärung ohne Hefezellen“
Cunoscut pentruA pus bazele enzimologiei
PremiiPremiul Nobel pentru Chimie, în 1907

Eduard Buchner (n. ,[1][2] München, Regatul Bavariei[3][4][2] – d. ,[1][2] Focșani, România[2]) a fost un biolog și chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în 1907.

A fost fiul lui Friederike Buchner, născută Martin, și a dr. Ernst Buchner, medic și profesor la Școala de Medicină Legală de pe lângă Universitatea din München.

Între 1884 și 1888 a studiat chimia la Universitatea din München, cu Adolf v. Baeyer, a absolvit în 1888 și a luat licența (Habilitation) în 1891.

În 1896 a plecat la Universitatea din Tübingen unde pe 9 ianuarie 1897 a publicat lucrarea „Über alkoholische Gärung ohne Hefezellen“ (Despre fermentația alcoolică fără drojdii). Din 1898 trece la Universitatea de Științe agricole de la Berlin

În 1907 obține Premiul Nobel pentru Chimie pentru fermentația alcoolică fără drojdii. După doi ani, în 1909, devine profesor la Universitatea din Breslau (azi Wroclaw).

După încă doi ani, în 1911, Buchner este angajat de Universitatea din Würzburg.

La izbucnirea primului război mondial, a fost concentrat. A lucrat într-un spital de campanie lângă Focșani, unde a fost rănit de o grenadă pe 3 august 1917. În urma rănii suferite, pe 12 august 1917, Ernst Buchner decedează la München.

Cercetări și Premiul NobelModificare

Chimistul Buchner a fost un fin observator și un cercetător critic. Conform teoriei fermentației, recunoscută la acea vreme, fermentația putea avea loc numai în prezența celulelor de drojdie. Prin experiențe relativ simple, de fermentație, cu celule de drojdie omorâte, Eduard Buchner a reușit să dovedească că, pentru a avea loc fermentația, nu erau necesare celule vii de drojdie ci numai o enzimă produsă de aceste celule. Pe această temă, Buchner scria: „Pentru teoria fermentației, pot fi trase următoarele concluzii. În primul rând, s-a dovedit că inițierea procesului de fermentație nu sunt necesare proceduri complicate, ca acelea declanșate de drojdii. Purtătorul capacității de fermentare [ ... ] este o substanță dizolvată, denumită zimază”.

Această descoperire a sa a pus bazele enzimologiei.

NoteModificare

  1. ^ a b c d „Eduard Buchner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h Encyclopædia Britannica 
  3. ^ a b „Eduard Buchner”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 

Legături externeModificare