Ernst Rudolf Neubauer
| Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Ernst Rudolf Neubauer | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Jihlava, Vysočina, Cehia[2] |
| Decedat | (62 de ani)[1] Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria[3] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Austro-Ungaria |
| Ocupație | editor[*] scriitor jurnalist profesor |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Studii | Německá univerzita v Praze[*] Universitatea din Viena |
| Profesor pentru | Mihai Eminescu |
| Activitatea literară | |
| Opere semnificative | Legionarul, Ideon |
Modifică date / text  | |
Ernst Rudolf Neubauer (n. , Jihlava, Vysočina, Cehia – d. , Rădăuți, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria) a fost un poet și revoluționar pașoptist (membru al Legiunii Academice) austriac. Este cunoscut pentru faptul că i-a fost profesor de istorie poetului Mihai Eminescu și a fost primul director a instituției care astăzi se numește Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți.
Viața
modificare
Ernst Neubauer a urmat liceul în Jihlava (pe atunci oraș germanofon, parte a Imperiului Habsburgic, astăzi oraș ce aparține de Republica Cehă). A studiat apoi dreptul la Universitatea Carolină din Praga și filosofie la Universitatea din Viena. Acolo, el a participat la Revoluția de la 1848-1849 și a fost rănit în martie 1848 în timpul luptelor de stradă. A publicat în ziarul radical Der frei Wiener. În timpul asediului Vienei, el a servit ca aghiotant lui Wenzel Messenhauser și a fost împușcat. Neubauer a fost foarte aproape de a-și pierde viața. Experiența aceasta el a descris-o mai târziu în ciclul de poeme "Legionarul".[necesită citare][4]
În anul 1850 a fost trimis la periferia extremă a monarhiei într-o "Colonie penală educațională" în Bucovina. Promovat la un liceu la Cernăuți, Ernst Neubauer a dezvoltat o vie activitate de învățământ de peste 25 de ani de predare de literatură și de istorie. El a promovat elevi supradotați cum ar fi Karl Emil Franzos și Mihai Eminescu.[necesită citare][5]
Pe lângă activitatea didactică, Neubauer s-a dedicat jurnalismului. În 1862 el a fondat propria tipografie și a editat primul ziar în limba germană din Bucovina, distribuit la nivel național și ziarul oficial "Bucovina", care a fost editat până în 1869. Suplimentul "Duminica în Jurnalul Oficial al Bucovinei" a devenit un forum literar pentru tineri scriitori Bucovina. Printre angajații săi se numărau Iurie Fedkowicz, Isidor Vorobchievici și Ludwig Adolf Staufe-Simiginowicz. După șapte ani de Neubauer e forțat să-și vândă tipografia și casa, pentru a-și achita datoriile.[necesită citare]Prima carte publicată de Fedkowicz a fost dedicată lui Neubauer.[6]
A cercetat elementele culturii și dialectului vorbit de huțului, în speranța de a le descoperi originea. De asemenea, în colaborare cu ilustratorul Franz Xaver Knapp, a publicat Bucovina Ilustrată (1857) o colecție de texte cu 18 litografii prin care a promovat peisajul bucovinean în restul imperiului.[7][8]
În anul 1872 a fost numit director la Liceul din Rădăuți, ce avea să poarte mai târziu numele de Liceul Eudoxiu Hurmuzachi. Ca membru în consiliul școlar el a fost onorat să se retragă în 1884 și s-a dedicat în întregime activității sale literare.[9]
„Din păcate, magnifica lucrare poetică "Ideon" a fost cu greu studiată în termeni literari până astăzi. Lucrările dramatice ale lui Neubauer, care erau reprezentate la Cernăuți în acea vreme, sunt și astăzi uitate: "Fata din Kaliczanka" (1865), "Comerțul pentru suflet și altele" și altele" - Peter Rychlo (profesor de germanistică al Universității din Cernăuți).[necesită citare][10]
Neubauer a fost înmormântat la cimitirul municipal din Rădăuți. Piatra sa de mormânt, aflată în cimitirul orașului Rădăuți, a fost declarată monument istoric (cod LMI SV-IV-m-B-05709).
Opera
modificare- Cântece patriotice austriece, 1849
- Cele patru puncte cardinale ale căsătoriei, în 1855
- Cântece din Bucovina, 1855
- Povestiri din Bucovina, 1868
- Despre Tristan și Isolda, 1876
- Prințul Constantin Brâncoveanu, 1877
- Ideon, Hamburg 1882
Note
modificare- ^ a b „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Ernst Rudolf Neubauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Paul Celan şi „meridianul" său”. Editura Polirom. Accesat în .
- ^ „Paul Celan şi „meridianul" său”. Editura Polirom. Accesat în .
- ^ „What Is the Secret of Chernivtsi?: A Conversation with Ihor Pomerantsev”. Los Angeles Review of Books. . Accesat în .
- ^ „Galeria personalităților bucovinene: Franz Xaver Knapp | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în .
- ^ „Detalii bucovinene, în opera lui Knapp (II) | Dragusanul.ro”. dragusanul.ro. Accesat în .
- ^ „Comemorarea lui Ernst Rudolf Neubauer primul director al Colegiului Eudoxiu Hurmuzachi Radauti”. Monitorul de Suceava. Accesat în .
- ^ „Paul Celan şi „meridianul" său”. Editura Polirom. Accesat în .