Eugen Chirnoagă

chimist român
Eugen Chirnoagă
Date personale
Născut24 martie 1891
Poduri, Bacău
Decedat14 iunie 1965
Frați și suroriPlaton Chirnoagă
Mihail Chirnoagă[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cudr. Eugenia Spitz (chimistă, asistenta prof. Longinescu)
CopiiMarcel Raymond Chirnoagă (1930-2008)
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiechimist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăRomânia
DomeniuChimie
InstituțieUniversitatea Politehnica din București
Alma MaterUniversitatea din București
Universitatea din Londra  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrustudiul catalizei
SocietățiMembru al Academiei de Științe din România din 1935
Membru al Academiei de Științe din România

Eugen Chirnoagă (n. 24 martie 1891, Poduri, județul Bacău – d. 14 iunie 1965) a fost un chimist român, profesor universitar și rector al Universității Politehnica din București, înlăturat din funcție din motive politice în 1945.

Biografie

modificare

S-a născut în comuna Poduri, județul Bacău. Urmează liceul la Bacău și Iași, continuându-și studiile superioare la Facultatea de Fizico-Chimice din București. A fost cel mai iubit student al academicianului prof. dr. Constantin I. Istrati.

Studiază apoi în Anglia, la Londra (3 ani), de unde primește doctoratul în fizico-chimice (în această perioadă este ales Președinte al „Asociației Studenților Străini”), după care pleacă la cursuri de specializare în Suedia, la Universitatea din Upsala.

A fost șef de lucrări la catedra cercetătorului, prof. univ. Gheorghe G. Longinescu. În 1931, este numit prin concurs titular al catedrei de chimie industrială în cadrul Școlii Politehnice din București, iar din 1932 este desemnat la catedra de chimie analitică în cadrul aceleiași Politehnici[1].

În anul 1940, este numit rector al Universității Politehnica din București în locul profesorului Nicolae Vasilescu-Karpen, fiind succedat în 1941 de profesorul Constantin C. Teodorescu[2].

Mare om de știință, în studiile sale a fost preocupat în general de problemele catalizei. A publicat numeroase studii de specialitate în revistele de știință românești și străine: Buletinul Chimiei Pure și Aplicate (1931), Buletinul de Matematică și Fizică al Școlii Politehnice din București (1932-1936), Natura Zeitschrift (Germania) și multe altele.

A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România din 21 decembrie 1935 și membru titular din 3 iunie 1941[3]

Din 1937 a făcut parte din Comandamentul de Conducere al Asociației „Prietenii Legionarilor". Condamnat de regimul comunist, a intrat și el în temniță alături de ceilalți fruntași ai țării considerați "indezirabili" de noua conducere. La data de 17 mai 1945, Eugen Chirnoagă a fost înlăturat din învățământ de Comisia de Epurare.[4]

S-a stins din viață la 14 iunie 1965.

Lucrări

modificare

Citări ale lucrărilor sale

modificare
  1. ^ „Facultatea de Chimie Aplicată și Știința materialelor. Istoric”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Politehnica Carol II din București (fostă Școala Politehnică din București) Pagini de istorie din perioada 1938-1948
  3. ^ „Lista membrilor Academiei de Stiințe din România (ASR) (1936-1948)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ DIRECTORII SI RECTORII, www.physics.pub.ro 

Vezi și

modificare


Predecesor:
Nicolae Vasilescu-Karpen
Rectorul Universității Politehnica București
9 octombrie 194027 ianuarie 1941
Succesor:
Constantin C. Teodorescu