Eugen Curta (n. 3 aprilie 1959, Galtiu, județul Alba - d. 24 februarie 2008) a fost un prozator, romancier, eseist și dramaturg român. Este fiul lui Traian Curta, electrician și cântăreț bisericesc, și al Zoiței (n. Munteanu-Buia). După absolvirea Liceului nr. 2 din Cugir (1979), urmează cursurile Facultății de Electronică din Cluj, luându-și licența în . Din 1983 este programator la Oficiul de Calcul Romtelecom Alba.

Debutează publicistic în 1987 cu proză în revista "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende", "Discobolul".

După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proză: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), În absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără sfârșit (Ed. Generis, 2001), Iubita din vis (Ed. Paem, 2004), Misoginul îndrăgostit (Ed. Generis, 2004), Seducția continuă (Ed. Generis, 2005), Celelalte lumi (Ed. Generis, 2006), Mâine se va naște bunicul meu (Ed. Generis, 2006), Amurg în Piața Intimă (Ed. Unirea, 2009).

Este deținătorul următoarelor premii: Premiul pentru proză la Salonul Național de Carte Oradea (1994) și Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu Mureș (1996), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Anotimp pentru doi, Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Trenul fără sfârșit, Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul Misoginul îndrăgostit.

În 2010, a primit titlul de Cetățean de onoare al satului Galtiu, la inaugurarea Căminului Cultural care îi poartă numele.

A călătorit în Elveția, Germania, Franta, Italia, Austria, Anglia. A fost seful Oficiului de Calcul Romtelecom Alba, secretar de redacție la revista "Discobolul" și membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Despre cărțile autorului au formulat opinii critice: Diana Câmpan ("Discobolul", nr. 3/1990); Cornel Moraru - La persoana IV plural ("Vatra", nr. 10/1992); Ion Simut - Cum să reîntemeiem dragostea? ("Romania literară", nr. 10/1992); Nicoleta Ghinea - Varianta și în variante ("România literară", nr. 19/1993) și Arta imprevizibilului ("România literară", nr. 10/2000); Miron Beteg - Tentațiile povestirii clasice ("Familia", nr. 2/1994); AI. Th. Ionescu - Viața personajelor secundare ("Calende", nr. 2/1994); Virgil Podoabă, Mihai Sin, Aurel Pantea s.a.

Referințe critice:Modificare

"Sub pana scriitorului Eugen Curta, aproape invariabil, femininul cade in corporalitate iar strategiile sale nu fac decit sa certifice, se pare, faptul ca seductia este starea naturala a femeii. Desi semnificatiile se succed fortuit, intregul esafodaj textual din acest plan al romanului Penultimul Don Juan se sprijina pe obsesia strategiilor iubirii, o iubire devenita suma a santajului, avansurilor patetice, solicitarilor continue, remuscarilor exagerate. Un vertij nesfirsit impus celuilalt prin posturile corpului. Aici intervine extraordinara incapatinare estetica a autorului de a modela corpul, perceput plenar, dupa regulile sculpturalului si ale picturalului". (Diana Campan - "Discobolul", nr. 3/1990)

"Proza lui Eugen Curta este ca un ritual de initiere si autoedificare. urmarit cu incetinitorul si asaltat la tot pasul de primejdii si de imprevizibil. Prin romanul Din nou despre dragoste. Eugen Curta probeaza talentul sau de exceptie temeinic asezat, tara complexe, in cadrele firesti ale scrisului roman contemporan." (Cornel Moraru - "Vatra", nr. 10/1992)

"Revolutia din decembrie 1989 l-a gasit pe tânarul Eugen Curta si ca pe un prozator in plina ascensiune. Cu romanul in absenta unui personaj secundar el a iesit relativ repede din expectativa sau deruta de care au fost cuprinsi cei mai multi scriitori romani, dovedind o totala lipsa de complexe si de timorare, atit fata de vechea realitate, cit si fata de «tranzitia» dura, nu mai putin solicitanta." (Mihai Sin, prezentare pe coperta IV a vol. În absenta unui personaj secundar - Ed. Calende, 1993)

"Pe stratul psihanalitic al romanului Anotimp pentru doi vor creste congruent si alte nivele mai largi, precum cel politic ori social. Pe ambele planuri, Eugen Curta, prozator aflat in preajma stazei acmeice, ofera cititorilor un roman totodata transparent, fermecator si adevarat. Un roman care ar putea face invidioase multe nume sonore ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoabă, prezentare pe coperta IV a vol. Anotimp pentru doi - Ed, Arhipelag, 1996)

BibliografieModificare

Eugen Curta - Din nou despre dragoste, Ed. Dacia, 1991

Eugen Curta - În absența unui personaj secundar, Ed. Calende, 1993

Eugen Curta - Anotimp pentru doi, Ed. Arhipelag, 1996

Eugen Curta - Penultimul Don Juan, Ed. Generis, 1999

Eugen Curta - Trenul fără sfârșit, Ed. Generis, 2001

Eugen Curta - Iubita din vis, Ed. Paem, 2004

Eugen Curta - Misoginul îndrăgostit, Ed. Generis, 2004

Eugen Curta - Seducția continuă, Ed. Generis, 2005

Eugen Curta - Celelalte lumi, Ed. Generis, 2006

Eugen Curta - Mâine se va naște bunicul meu, Ed. Generis, 2007

Eugen Curta - Amurg în piața intimă, Ed. Unirea, 2009

Radu Țuculescu - Donjuanismul misogin al lui Eugen