Eugen Rozvan
| Eugen Rozvan | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Salonta, Bihor, România |
| Decedat | (59 de ani) Moscova, RSFS Rusă, URSS |
| Înmormântat | Butovski poligon[*] |
| Cetățenie |  Ungaria România Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | jurnalist istoric avocat politician |
| Limbi vorbite | limba română limba italiană limba maghiară |
| Deputat al României | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată [1] | |
| Partid politic | PCR Partidul Social-Democrat din Ungaria |
| Alma mater | Universitatea Humboldt din Berlin Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta (doctorat[*], )[1] |
Modifică date / text  | |
Eugen Rozvan (în maghiară Jenő Rozvány, în rusă Евгений Георгиевич Розвань, Evgheni Gheorghievici Rozvan; n. 28 decembrie 1878, Salonta, Ungaria — d. 16 iunie 1938) a fost un activist comunist maghiar de naționalitate română, avocat și istoric marxist care s-a stabilit în Uniunea Sovietică la sfârșitul vieții sale.
În 1912 s-a căsătorit cu Eleonora Lemeny-Roznávy. Activitatea politică a lui Eugen Rozvan s-a desfășurat mai ales la Oradea, în cadrul Blocului Muncitoresc Țărănesc. Deoarece în anumite probleme viziunea nu s-a înscris în directivele trasate de Comintern, la Plenara Comitetului Central din 24-25 februarie 1929 s-a decis excluderea lui Rozvan din partid sub principala învinuire de a fi combătut lozinca referitoare la „dreptul de autodeterminare al popoarelor asuprite până la despărțirea de statul român“. Această hotărâre nu i-a fost adusă la cunoștință în mod oficial, astfel că în anii următori situația sa în partid a fost incertă. În septembrie 1931 s-a decis să plece în URSS pentru a-și clarifica situația. Aici a fost angajat ca cercetător științific la „Institutul de politică și relații internaționale”, unde a studiat fascismul italian. În 1937 a obținut titlul de doctor în științe cu o lucrare pe această temă.[2]
Rozvan a devenit o victimă a Marii Epurări din URSS: a fost arestat la 16 decembrie 1937 și în mod oficial condamnat la zece ani de închisoare. El a fost, totuși, executat imediat, în 1938.
In memoriam
modificarePrin Decretul nr. 150/1971 al Consiliului de Stat s-a atribuit numele "Eugen Rozvan" următoarelor străzi:[3]
- străzii Brăilei, cuprinsă între strada Porțile de Fier și rîul Crișul Repede din municipiul Oradea, județul Bihor;
- străzii Cheile Turzii, cuprinsă între strada Înfrățirii și strada Muncii din orașul Salonta, județul Bihor.
Note
modificare- ^ a b Hungarian National Namespace, accesat în
- ^ Istoria comunismului românesc
- ^ „Decretul nr. 150/1971 privind atribuirea numelui Eugen Rozvan unor străzi din municipiul Oradea și orașul Salonta, județul Bihor”. Arhivat din original la . Accesat în .
Lectură suplimentară
modificare- Iuliu Szikszay, Marin Popa, Ion Bulei: Eugen Rozvan, Editura Politică, București, 1971, 201 p.