Deschide meniul principal
E. P. Wigner
Wigner.jpg
Eugene Wigner (stânga) și Alvin Weinberg
Date personale
Născut17 noiembrie 1902
Budapesta, Austro-Ungaria
Decedat1 ianuarie 1995
Princeton, SUA
ÎnmormântatNew Jersey Modificați la Wikidata
Frați și suroriMargit Dirac[*] Modificați la Wikidata
Naționalitatemaghiar, american după 1936
CetățenieFlag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
Etnieevrei
maghiar Modificați la Wikidata
Religieapostazia în catolicism[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
fizician
profesor universitar
fizician teoretician[*]
fizician nuclearist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăGermania, SUA
Domeniufizician
InstituțieUniversitatea din Göttingen
Universitatea din Wisconsin-Madison
Universitatea Princeton
Alma MaterFasori Gimnázium[*]
Universitatea Tehnică din Berlin[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațiiSocietatea Regală din Londra
Academia de Științe din Ungaria
Academia Americană de Arte și Științe[*]
American Philosophical Society[*][1]
Asociația Americană pentru Progresul Științei[*][1]
American Physical Society[1]
Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe  Modificați la Wikidata
Conducător de doctoratMichael Polanyi
DoctoranziJohn Bardeen Nobel prize medal.svg
Victor Frederick Weisskopf
Marcos Moshinsky
Abner Shimony
Edwin Thompson Jaynes
Cunoscut pentruLegea conservării
Matricea Wigner D
Teorema Wigner-Eckart
PremiiNobel prize medal.svg Premiul Nobel pentru Fizică 1963
Semnătură
Eugene wigner sig.jpg
Medalia Premiului Nobel

Eugene Paul Wigner (maghiară Wigner Pál Jenő) (n. 17 noiembrie 1902, Budapesta – d.1 ianuarie 1995, Princeton) a fost un fizician evreu-maghiar, naturalizat american în anul 1936, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963.

Cuprins

BiografieModificare

Eugen Wigner a studiat chimia tehnologică și a obținut gradul de doctor în filozofie la Universitatea Tehnologică din Berlin în anul 1925. După un timp de serviciu ca lector la această universitate și la cea din Götingen a plecat în SUA . Cu excepția a doi de lucru (1936-1937) la Universitatea Wisconsin ca profesor de fizică, și-a petrecut viața academică la Universitatea Princeton, unde a fost profesor de fizică matematică din 1937 și până în anul 1971, când s-a pensionat. A devenit cetățean american în anul 1937.

Creația științificăModificare

La Göttingen a formulat legea conservării parității, care spune că în interacții fundamentale fizice este imposibil de a distinge stânga de dreapta. Această lege a devenit parte integrantă a mecanicii cuantice, dar ulterior Tsung Dao Lee și Chen Ning Yang a demonstrat, că paritatea nu se conservă în interacțiile slabe nucleare, la nivel nuclear. La Princeton Wigner a fost preocupat de forțele nucleare, care leagă neutronii și protonii, și a arătat, că acestea au o rază finită de acțiune, spre deosebire de forțele electromagnetice și gravitaționale, nu depind de sarcina electrică. Aceeași problemă a fost investigată în URSS de Igor Tamm și Dmitry Ivanenko. Ulterior a fost preocupat de aplicarea teoriei simetriilor (Teoriei grupurilor) la explicarea legităților spectrale a nivelelor atomice. În anul 1936 a fost preocupat de absorbția neutronilor, paralel cu Enrico Fermi, ceea ce a condus ulterior la elaborarea reactoarelor nucleare. În anul 1939 Wigner, împreună cu Leo Szilard au insistat pe lângă Albert Einstein, ca acesta să-i scrie președintelui SUA Roosvelt, ca acesta să accelereze programele cercetărilor nucleare, necesare pentru construirea bombei atomice în vederea pericolului german. În anii celui de al doilea război mondial a lucrat în cadrul Laboratorului metalurgic al Universității din Chicago, unde l-a ajutat pe Enrico Fermi să construiască primul reactor nuclear din lume. Wigner este cunoscut ca unul dintre specialiștii de vază din mecanica cuantică, teoria reacțiilor chimice și a structurii nucleului, spectroscopie atomo-nucleară.

Publicații principaleModificare

  • Gruppentheorie und Ihre Anwendung auf die Quantenmechanik der Atomspektren (1931); (versiune în limba engleză: Group Theory and its Application to the Quantum Mechanics of Atomic Spectra)- o carte devenită clasică pentru cercetătorii din mecanica cuantică, teoria și experiența spectrelor atomice.
  • Symmetries and Reflections (1967)

Motivația Comitetului NobelModificare

Pentru contribuțiile în teoria nucleului atomic și particulelor elementare, în particular prin descoperirea și aplicarea principiilor de simetrie fundamentală

ContribuțiiModificare

  • în domeniile fizicii nucleare;
  • spectroscopiei;
  • fizicii particulelor elementare prin dezvoltarea și extinderea metodelor mecanicii cuantice.

DespreModificare

  • Enciclopedia Sovietică Moldovenească, vol. 2, 1971, p.35
  • A dictionary of Scientists, Oxford University Press, 1999, p. 560
  • Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, București-Chișinău, vol. 16, p. 242

Legături externeModificare


  1. ^ a b c Notable Names Database