Evanghelie Zappa
Evanghelie Zappa | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Labovë e Madhe, Districtul Gjirokastër, Regiunea Gjirokastër, Albania |
Decedat | (64 de ani) Broșteni, Ion Roată, Ialomița, România |
Înmormântat | Broșteni[1] |
Cetățenie | Grecia Imperiul Otoman Principatele Unite |
Ocupație | antreprenor om de afaceri |
Limbi vorbite | limba greacă |
Activitate | |
Alma mater | Zosimaia Scholi[*] |
Modifică date / text |
Evanghelie Zappa (n. , Labovë e Madhe, Districtul Gjirokastër, Regiunea Gjirokastër, Albania – d. , Broșteni, Ion Roată, Ialomița, România), cunoscut și sub numele de Vanghelie Zappa, Evanghele Zappa, Evangelos Zappas sau Evangelis Zappas, a fost una dintre personalitățile balcanice ce au contribuit la reînvierea Jocurilor Olimpice.
Biografie
modificareS-a născut într-o familie de aromâni, [2] în anul 1800, în satul Labovë e Madhe, în Epirul de Nord, în nord-vestul Greciei, la acea vreme teritoriu aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman, acum parte a districtului Gjirokastër din Albania. Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei, București, și în Bărăgan.
A devenit celebru la vremea lui prin strădaniile de reînviere a Jocurilor Olimpice. Astăzi, această etapă a istoriei lor este denumită preolimpică. În 1850, la inițiativa poetului romantic grec Alexandru Suțu, când problema de a relansa ceremonii antice și concursuri a fost discutată în Grecia, Evanghelie Zappas a început să ia în considerare modul în care aceste jocuri ar putea fi reînviate și chiar a propus ca acestea să fie numite "Olimpice". Zappa a redactat un memorandum în care propune ca noua instituție să stabilească faptul că ar ajuta Grecia să țină pasul cu revoluția industrială. Memorandumul a fost trimis la începutul anului 1856 în care se propunea ca jocurile să fie organizate la Atena, la 25 martie 1857.
Zappa s-a angajat să suporte costul acestui eveniment, precum și de a construi o clădire olimpică la casa o expoziție de mostre de artă grecești și industrie. Clădirea va funcționa, de asemenea, ca un muzeu de antichități. Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci în primul rând pentru a acoperi costurile de Olympia, care a fost numit prima Olimpiada Zappeiană.
A finanțat construcția Zappeionului în Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferințe și cu săli de gimnastică.
Desigur, latifundiarul a acordat și alte ajutoare materiale. În România sunt cunoscute fondurile oferite pentru înființarea Academiei Române[3] și pentru reclădirea capitalei București, pârjolite de un mare incendiu. Alte donații au fost trimise de el către instituțiile locurilor sale de naștere sau în alte părți din fostul Imperiu Otoman. Astăzi, Școala din Broșteni, Ialomița îi poartă numele.
Jocurile Olimpice
modificareÎn anul 1859, Evanghelie Zappa din România a organizat pe străzile Atenei alergări și alte genuri de competiții sportive.
Moșii
modificareÎn 1856, Meteleu-Lipănescu, cel mai vechi sat, din patru, al comunei Scutelnici, județul Buzău, trece din posesiunea paharnicului Constantin Lipănescu în stăpânirea lui Evanghelie Zappa.
Afacerea Zappa
modificareDe numele moșierului se leagă și un lucru mai puțin cunoscut: afacerea Zappa. Înainte de a deceda, moșierul a lăsat moștenite toată averea sa (inclusiv cea din România) vărului său, Constantin Zappa, și statului grec, deși Constituția României de atunci interzicea străinilor de a avea drept de proprietate asupra bunurilor imobile rurale în România.
După decesul acestuia, statul grec pretinde ca toată averea să-i revină lui determinând un diferend român-elen. Inițial, statul român s-a opus cererii statului grec, dar după un timp a cedat acordând printr-o ordonanță a Ministerului de Externe autorizația de moștenire lui Vanghelie Zappa chiar în ziua procesului. Acest lucru a determinat o interpelare în Parlamentul României a lui N. Fleva care consideră ordonanța „un act juridic absolut ridicol” și, în lipsă de altă explicație, constituie „un caz de patologie mintală.” La această interpelare se asociază și Take Ionescu care intervenise pentru a stigmatiza și el ordonanța sus-amintită.[4] [5]
Note
modificare- ^ https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-moldovei-bucovinei/biserica-brosteni-68090.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Evanghelie Zappa. Portretul unui mare aromân, 28 noiembrie 2014, Emanuel Badescu, Ziarul de Duminică, accesat la 28 mai 2016
- ^ SERIAL Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice. 1896, anul lui Spiridon, cărăușul de apă din Atena, 16 ianuarie 2016, Adrian Epure, Adevărul, accesat la 28 mai 2016
- ^ Take Ionescu, Discursuri, III, pag. 260-279.
- ^ Anastasie Iordache, Take Ionescu, Editura Mica Valahie, București, pag. 70
Bibliografie
modificare- Biserica Ortodoxă Română, Pr. prof. univ. dr. Gheorghe I. DRĂGULIN, CXI (1993), nr. 1-3, pag. 106 și urm.
- "The Modern Olympics - A Struggle for Revival", David C. Young, publicată de The Johns Hopkins University Press, 1996 [ISBN 0-8018-5374-5];
- Zappeio 1888-1988, publicată în limba greacă de 'Epitropi Olympion kai Klirodimaton' pentru aniversarea centenarului Zappeionului, fără ISBN;
Legături externe
modificare- "Un preot ortodox în dialog cu fostul președinte al Comitetului Internațional Olimpic" de Pr. prof. univ. dr. Gheorghe I. DRĂGULIN, articol apărut în publicația Centrul Cultural Pitești, aprilie 2004, pag. 4 Arhivat în , la Wayback Machine.
- "Abridged Biography of Evangelis Zappas (1800-1865) Founder of the Modern Olympic Games"
- "Evangelis Zappas and the modern Olympics" Arhivat în , la Wayback Machine.
- "A Piece of History, A Forerunner of the Revival of the Olympic Games", VICTOR BANCIULESCO, BUCUREȘTI Arhivat în , la Wayback Machine.
Articole biografice
- Părintele Olimpiadei moderne, un român șters din istorie, 19 august 2010, Adevărul
- Evanghelie Zappa, grecul înromânit la Broșteni Arhivat în , la Wayback Machine., 20 aprilie 2013, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- Anastasie Iordache, Take Ionescu, Editura Mica Valahie [1]