Fată-pisică
O fată-pisică (猫娘 nekomusume?), uneori numită fată-neko sau pur și simplu neko, este un personaj feminin tânăr cu trăsături feline, cum ar fi urechi de pisică (猫耳 nekomimi?), o coadă de pisică sau alte caracteristici feline pe un corp altminteri uman. Nu sunt indivizi care sunt literal pisici, ci persoane care arată doar superficial ca feline.[1] Fetele-pisici se regăsesc în diferite genuri de ficțiune, în special în anime și manga.[2] Băiat-pisică este termenul pentru echivalentul masculin al acestui tip de personaj.
Istoric
modificarePrima mențiune a termenului nekomusume provine dintr-un misemono din secolul al XVIII-lea, în care era prezentat un hibrid femeie-pisică. În perioada Edo, poveștile despre prostituate bakeneko, care se metamorfozau, erau populare. Popularitatea conceptului de nekomusume a continuat de-a lungul perioadelor Edo și Shōwa, cu numeroase povestiri despre hibrizi fete-pisică în lucrări precum Ehon Sayoshigure (絵本小夜時雨?) și Ansei zakki (安政雑記?).[3]
În opera lui Kenji Miyazawa din 1924, Suisenzuki no Yokka (水仙月の四日? literal „A patra zi a lunii Narcisei”), apare primul exemplu modern al unei femei frumoase cu urechi de pisică.[4] În 1936, conceptul de nekomusume a cunoscut o renaștere prin Kamishibai(d). Primul anime despre fete-pisici, intitulat The King’s Tail, a fost realizat în 1949 de Mitsuyo Seo. În America, personajul Femeia Pisică din DC Comics a apărut pentru prima dată în 1940.[5]
Fetele-pisici au devenit și mai populare odată cu seria manga din 1978, The Star of Cottonland, scrisă de Yumiko Ōshima.[6] Până în anii '90, fetele-pisici erau deja comune în anime și manga.[7] De atunci, ele au apărut în diverse serii la nivel global, iar o subcultură suficient de dezvoltată a permis organizarea unor convenții și evenimente tematice, precum Nekocon(d).[8]
Fetele-pisici sunt populare și în cadrul fandom-ului furry. În 2023, grupul de hackeri furry SiegedSec a încercat să șantajeze Laboratorul Național din Idaho pentru „crearea de fete-pisici reale”.[9]
Recepție
modificareFilosoful japonez Hiroki Azuma a afirmat că trăsăturile specifice fetelor-pisici, precum urechile de pisică și tiparele de vorbire felină, sunt exemple de elemente moe.[7][10] Într-o analiză critică din 2010 a seriei manga Loveless, scriitoarea feministă T. A. Noonan a susținut că, în cultura japoneză, trăsăturile caracteristice ale fetelor-pisici servesc o fetișizare a inocenței juvenile.[11]
Note
modificare- ^ „Cat Girl”. TV Tropes. Accesat în .
- ^ Okum, David (). „Cat Girl”. Manga Madness. F+W Media. p. 72. ISBN 978-1-58180-534-5.
- ^ Davisson, Zack (). Kaibyō : the supernatural cats of Japan (ed. First). Seattle, WA: Chin Music Press. ISBN 978-1-63405-916-9. OCLC 1006517249.
- ^ „Suisenzuki no yokka”. www.aozora.gr.jp (în japoneză). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Wallace, Daniel (). „1940s”. În Dolan, Hannah. DC Comics Year By Year A Visual Chronicle. Dorling Kindersley(d). p. 31. ISBN 978-0-7566-6742-9.
The first issue of Batman's self-titled comic written by Bill Finger and drawn by Bob Kane, represented a milestone in more ways than one. With Robin now a partner to the Caped Crusader, villains needed to rise to the challenge, and this issue introduced two future legends: the Joker and Catwoman.
- ^ Berndt, Jaqueline (). Phänomen Manga : Comic-Kulture in Japan (în germană). Berlin: Edition q. p. 111. ISBN 978-3-86124-289-5.
- ^ a b Azuma, Hiroki (). Otaku: Japan's database animals . Tradus de Abel, Jonathan; Kono (ed. English). Minneapolis: University of Minnesota Press. pp. 47, 89. ISBN 978-0-8166-6800-7. OCLC 527737445. Parametru necunoscut
|translator2-first=
ignorat (ajutor) - ^ „After Action Report”. The Virginian-Pilot(d). . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Yeo, Amanda (). „'Gay furry hackers' breach nuclear lab, demand it create catgirls”. Mashable (în engleză). Accesat în .
- ^ Galbraith, Patrick W. (). „Moe and the Potential of Fantasy in Post-Millennial Japan”. Electronic Journal of Contemporary Japanese Studies (în engleză). 9 (3). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Noonan, T. A. (). „"I Can't Get Excited for a Child, Ritsuka": Intersections of Gender, Identity, and Audience Ambiguity in Yun Kôga's Loveless” (PDF). MP: An Online Feminist Journal. 3 (2). ISSN 1939-330X. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .