Fatimah
| Acest articol este scris parțial sau în întregime fără diacritice. Puteți da chiar dumneavoastră o mână de ajutor. Ștergeți eticheta după adăugarea diacriticelor. |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Fatimah | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Mecca, Arabia Saudită |
| Decedată | (28 de ani) Medina, Arabia Saudită |
| Înmormântată | Al-Baqi'[*] |
| Părinți | Mahomed[2][3] Khadija bint Khumaylid[2][3] |
| Frați și surori | Umm Kulthum bint Muhammad[*] Ruqayya bint Muhammad[*] Zainab bint Muhammad[*] Ibrahim ibn Muhammad[*] Qasim ibn Muhammad[*] Abd-Allah ibn Muhammad[*] |
| Căsătorită cu | Ali[4][2][5] |
| Copii | Umm Kulthum bint Ali ibn Abi Talib[*][2] Zaynab bint Ali[*][2][6] Muhsin ibn Ali[*][2] Hasan[2][7] Husayn[8][2] |
| Religie | islam |
| Ocupație | poetă |
| Limbi vorbite | limba arabă[9] |
Modifică date / text  | |
Fatimah bint Muhammad (/ˈfætəmə,ˈfɑːtiːˌmɑː/; arabă فاطمةفاطمة Fāṭimah;[pronunciation 1] n. Mecca, c. 605 sau 615[10] (sau 20 Jumada al-Thani 5 BH (27 iulie 604(604-07-27) AD) ? – a murit la 28 August 632) a fost cea mai mică fiică a Profetului Islamului (arabă نَـبِينَـبِي, Profetul) Mahomed și al Khadijei. Bayt (arabă بـيـتبـيـت, 'familiei'). Ea a fost soția lui Ali și mama lui Al-Hasan și Al-Husayn.[11][12] Este obiectul iubirii și respectului tuturor Musulmanilor, întrucât ea a fost copilul preferat de tatăl ei și l-a susținut în dificultățile sale, a fost susținătoarea și intreținătoarea iubitoare a propriilor săi copii și a soțului și, a fost singurul urmaș al lui Mohamed care să aibă băieți in viață trecuți de varsta copilariei, ai căror descendenți sunt răspânditi în întreaga lume Islamică și sunt cunoscuți sub denumirea de Sayyid. Cea de-a 11-lea dinastie care a condus Egiptul în timpul Cruciadelor, Fatimizii, au susținut că sunt descendenții Fatimei.
Fatimah este un caracter vital în religia islamică și este considerata un model de urmat pentru toate femeile Musulmane.[13]. Deși există controverse între diferite secte ale Islamului cu privire la rolul ei politic[14] pentru Musulmani, Fatimah este un exemplu inspirational, iar numele „Fatimah”, este unul dintre cele mai populare în întreaga lume Musulmană.[15]
BiografieModificare
Fatimah s-a născut în Mecca, Khadijei, prima dintre soțiile lui Mohammed. Există diferențe de opinie cu privire la data exactă a nașterii ei, dar perspectiva general acceptată este că s-a născut cu cinci ani înainte de prima revelație Coranică, în timpul reconstruirii Kaabei în 605,[16][17][18] deși, conform acestui lucru, ea ar fi fost trecută de 18 ani în momentul căsătoriei, ceea ce era neobișnuit în Arabia. Cu toate acestea, surse apartinând grupării „Shia Celor Douăsprezece”, susțin că ea s-a născut cu doi sau cinci ani după primele revelatii coranice deși, conform acestei cronologii mama ei sa fi avut peste cincizeci de ani la nașterea acesteia.
Fatimah a avut trei surori, pe Zainab, Umm Kulthum, și Ruqayyah, și doi frați, Tayyab și Qasim. În timp ce Sunniții cred ca Zainab, Ruqayyah, și Umm Kulthum sunt celelalte fiice a lui Muhammad, Șiiții cred că acestea au fost fiicele Halei, sora Khadijei, adoptate de către Muhammad și Khadijah la moartea acesteia. Motivul invocat de oamenii de știință Shi'a pentru sustinerea acestei ipoteze este evenimentul (Mubahala) menționat în Coran, în care nu există nici o referință la vre-o alta prezență feminină în afară de Fatimah, deși Sunniții acceptă că Muhammad a avut patru fiice toate de la Khadija.[19]
Iranienii sărbătoresc nașterea Fatimei Zahra, zi considerată Ziua Mamei.[20]
Titluri onorificeModificare
Fatimei i s-au atribuit multe titluri onorifice de catre Musulmani, in semn de admiratie pentru caracteristicile ei morale si fizice. Cel mai utilizat titlul este "al-Zahra", care înseamnă "cea strălucitoare", ea fiind de obicei menționată ca Fatimah Zahra.[21] A fost, de asemenea, cunoscuta si sub numele de "al-Batul" (casta și pura), deoarece ea a petrecut mult timp în rugăciune, recitarea Coranului și alte acte de devoțiune.[22] Printre cele 125 de nume descriptive faimoase, ea a fost onorată și cu titlul de Umm-ul-Aaima (Mama Imamilor).
KunyasModificare
Viața timpurieModificare
Imediat după naștere, Fatimah a fost alaptata de mama sa și crescuta de către tatăl ei,[27] contrar obiceiurilor locale unde nou-născuții erau trimisi la "doici" în satele din imprejur.[28] Si-a petrecut tinereatea timpurie sub grija părinților ei în Mecca, în umbra persecutarii suferite de tatăl ei la mana Qurayshilor.
Evocând firea grijulie a Fatimei, un eveniment menționat în Enciclopedia Islamului de către Brill Online, aminteste de o intamplare petrecuta odată pe cand Muhammad isi facea rugaciunea în Kaaba, iar Amr ibn Hishām (Abu Jahl) și oamenii lui au turnat placenta de camila peste el, la care, Fatimah, auzind vestea, s-a grabit la tatăl ei și a șters mizeria, certand barbatii .[21]
La moartea mamei ei, Fatimah a fost copleșita de tristete și ii era foarte greu să facă față durerii. Pentru a o consola, tatăl ei a informat-o despre primirea vestii de la îngerul Gabriel, precum careia Dumnezeu ar fi construit pentru ea un palat în paradis.
CăsătoriaModificare
Mulți dintre însoțitorii lui Mohammed i-au cerut Fatimei mâna în căsătorie, inclusiv Abu Bakr și Umar. Muhammad i-a respins pe toti, spunând că așteaptă un semn pentru destinul ei. Ali, vărul lui Muhammad, de asemenea, a avut dorința de a se căsători cu Fatimah. Când s-a dus să-l vadă pe Muhammad, el nu si-a putut verbaliza intenția lui si a rămas tăcut. Muhammad a înțeles motivul venirii lui acolo și l-a determinat pe Ali sa confirme faptul că el a venit să ceara mana Fatimei în căsătorie. A sugerat că Ali ar avea un scut, care, dacă ar fi vândut, ar asigura suficienti bani pentru a plăti darul de nuntă (mahr). Muhammad i-a inaintat Fatimei propunea, la care ea a rămas tăcuta și nu a respins propunerea precum cele anterioare. Muhammad a luat aceasta ca pe un semn al afirmatiei și al consimțământuli.[21]
Data reală a căsătoriei este neclara, dar cel mai probabil a avut loc în 623, cel de-al doilea an de hijra, deși unele surse spun că a fost în 622. Varsta Fatimei este raportata ca fiind 9 sau 19 (din cauza diferențelor de opinie cu privire la data exactă a nașterii ei, adică 605 sau 615) la data casatoriei, în timp ce Ali era între 21 și 25 de ani. Muhammad i-a spus lui Ali că i-a fost ordonat de către Dumnezeu să i-o dea pe fiica lui Fatimah în căsătorie.[29][30] Muhammad i-a spus să Fatimei: "te-ai casatorit cu cel mai drag mie pentru familia mea." Ali și-a vândut scutul ca sa stranga banii necesari pentru nunta, precum i-a fost sugerat de către Muhammad. Cu toate Acestea, Uthman ibn Affan, caruia i-a fost vandut scutul, i l-a returnat lui Ali spunand ca este cadoul lui pentru nunta lui Ali și al Fatimei. Muhammad însuși a efectuat ceremonia de nunta și două dintre soțiile lui, Aisha și Umm Salama, au pregătit ospățul de nuntă cu curmale, smochine, oi și alte alimente donate de diverși membri ai comunitatii din Madina. Conform spuselor lui Hossein Nasr, căsătoria lor are o deosebită semnificație spirituală pentru toți Musulmanii, pentru că este văzut ca mariajul dintre cele mai inalte figuri sfinte de pe langa Muhammad. Mariajul lor a durat zece ani și s-a încheiat atunci când Fatimah a murit. Deși poliginia este permisă de Islam, Ali nu s-a căsătorit cu o altă femeie in timpul in care Fatima era în viață.
Viața înainte de moartea lui MuhammadModificare
O viață umilăModificare
După căsătoria ei cu Ali, cei doi au dus o viață umilă în contrast cu surorile ei, care erau toate căsătorite cu persoane bogate. Ali și-a construit o casa, nu prea departe de resedinta lui Muhammad, în care a locuit cu Fatimah. Cu toate acestea, din cauza dorintei Fatimei de a fi mai aproape de tatăl ei, un Medin (Haritha bin al-Numan) le-a donat propria lui casa.
Timp de mai mulți ani după căsătorie, ea a făcut toata treaba de una singură. Umărul pe care a dus ulcioare de apă din fântână s-a umflat și mâna cu care ea a lucrat la morișca de pisare a porumbului a fost de multe ori acoperite cu bataturi.[31] Fatimah a garantat ca va avea grijă de treburile casnice, ca va face aluatul, coace pâinea, și ca va face curat în casă; în schimb, Ali a garantat ca va avea grijă de munca din afara casei, precum colectarea lemnelor de foc, și aducerea mâncarii.[32] Ali a lucrat la irigarea terenurilor altor persoane, prin scoaterea apei din fantani. Situatia lor au fost asemănătoare cu a multora dintre Musulmani timpului si s-a îmbunătățit doar după Bătălia de la Khaybar atunci când prada din Khaybar a fost distribuit printre cei săraci. Atunci când situația economica ale Musulmanilor a devenit mai buna, Fatimah a câștigat niște servitoare, dar le-a tratat ca pe membrii familiei și a impartit treburile casei cu ele.
O altă referire la simpla lor viață vine de la Tasbih-ul Fatimei, o formula divina care a fost data pentru prima dată Fatimei atunci când ea a cerut tatalui ei o kaneez (servitoare) în scopul de a o ajuta cu treburile casnice. Tatăl ei a întrebat-o dacă ea ar dori un cadou în schimb care ar fi mai bun decât un servitor și care valorează mai mult decât orice pe lume. La incunviintarea acesteia, el i-a spus să recite la fiecare sfârșit de rugăciune Marea Exaltare, ( Dumnezeu este cel mai Mare ) Allahu Akbar de 34 de ori, Declarația de Recunoștință Absoluta, ( Slava lui Dumnezeu ) Alhamdulillah de 33 ori, si Invocarea Gloriei Divine, ( Preamarit fie Dumnezeu ) Subhan'Allah de 33 de ori, în valoare totală de 100. Această rugăciune colectivă este numita Tasbih-ul Fatimei.[33][34]
CăsniciaModificare
Evenimentul Ahl al-Kisa semnifică o casnicie fericita. Un indiciu al relației lor speciale se găsește si în faptul că Ali nu s-a căsătorit cu o altă femeie pe toata durata vietii Fatimei. Unii sunniți cred că Ali ar fi cerut fiica lui Abu Jahl în căsătorie, dar că Muhammad nu i-a permis să se căsătorească cu ea pentru că ar supara-o pe Fatimah, deși acest punct de vedere este respins de către musulmanii șiiți și nu este considerat un hadith puternic de către mulți savanți sunniți. Cele mai populare trei versiuni ale acestei tradiții sunt relatate de al-Miswar b. Makhrama, un companion a cărui vârstă era de aproximativ nouă ani la moartea lui Muhammad.[35] Ali, cu toate acestea, nu s-a căsătorit în acest timp, contrar diferențelor de opinie printre unii Musulmani referitoare la propunerea sa pentru fiica lui Abu JahlAbu Jahl. Una dintre scrisorile lui Ali oferă, de asemenea, o comparație pentru presupusa propunere. [36]
| “ | Fiintele umane au primit si vor primi perfectiunea prin intermediul nostru. Suprematia perpetua si superioritatea inerenta nu ne impiedica sa avem relatii cu alti oameni sau cu clanul vostru, si ne-am casatorit intre voi si am stabilit relatii de familie cu clanul vostru, chiar daca nu apartineti clasei noastre. Cum poti tu fi egalul nostru cand Profetul Cel Sfant apartine de noi iar Abu Jahl, cel mai mare inamic la Islamului era de printre voi...( Replica faimoasa scrisa de Ali catre Muawiya) | ” |
Contrar afirmatiilor Sunnite, în literatura Shia de specialitate există o serie de discursuri in care Ali neagă sa fi avut orice problemă cu soția sa. De exemplu, Ali a jurat lui Dumnezeu, " n-am făcut niciodata nimic care s-o supere pe Fatimah si nici ea nu m-a supărat vreodata."[37]
Shia confirma ca Muhammad ar fi spus, "Fatimah este o parte din mine și oricine o jigneste, mă jignește pe mine", dar contextul raportării, cu referire la Ali este contestat, precum cita Abu Muhammad Ordoni în cartea sa: "Printre multele povești fabricate spuse împotriva lui Ali a fost si că el a i-ar fi cerut lui Abu Jahl (liderul necredincioșilor) pe fiica acestuia in casatorie. Când această veste a ajuns la Fatimah, s-a grabit la tatăl sau, care a aflat de falsitatea povestii."[38]
Shia afirma că această declarație a fost folosita chiar de Fatimah, atunci când ea a vorbit cu Abu Bakr și ' Umar, sustinand ca ambii i-au displacut.[39]
Pe câmpul de luptăModificare
După Bătălia de la Uhud, Fatimah s-a îngrijit de rănile tatălui și ale soțului, si și-a asumat răspunderea să viziteze în mod regulat mormintele tuturor celor care au murit în luptă și să se roage pentru ei. Fatimah, împreună cu soțul ei, a fost, de asemenea, numita de către Abu Sufyan să intervină cu Muhammad în favoarea sa în timp ce încerca să reconcilieze încălcarea Tratatului de Hudaybiyyah. Abu Sufyan a cerut de asemenea Fatimei protectie atunci când s-a dus la Mecca care era sub ocupatie, dar la indemul tatalui sau, aceasta l-a refuzat.
Fatimah în CoranModificare
Unele versete din Coran sunt asociate Fatimei si casei acesteia de catre exegezele clasice, deși ea nu este menționata cu numele. Potrivit lui J. D. McAuliffe, două dintre cele mai importante versete includ versetul de purificare, care este al 33-lea verset din sura al- ' Ahzab[40] și cel de-al 61-lea verset din sura Al-i Imran.[41][42] În primul vers, expresia "oamenii casei" (ahl al-bayt) este de obicei înțeleasa ca fiind referitoare la Muhammad, Fatimah, soțul ei, Ali și cei doi fii ai lor[de cine?] (al-Tabari în exegeza sa, menționează, de asemenea, o tradiție care interpretează "oamenii casei", ca fiind nevestele lui Muhammad; pentru Ibn al-Jawzi, ordinea acestor opțiuni este inversată). Cel de-al doilea verset se referă la un episod în care Muhammad a propus o incercare reciproca de testare a juramintelor (Mubahala) unei delegații de Creștini. Fatimah, potrivit "ocaziei pentru revelația" acestui verset, a fost printre cei oferiti de Muhammad ca martori și garanți.
Exegeza musulmana a versetului Coranic 3:42, face legatura intre lauda Mariei, mama lui Isus, si Fatimah, bazată pe un citat atribuit lui Mohamed care listează cele mai remarcabile femei din toate timpurile ca fiind Maria, Asiya (soția lui Faraon), Khadija și Fatimah.
Viața de după moartea lui MuhammadModificare
Califatului lui Abu BakrModificare
Timp de cele câteva luni in care a supraviețuit după moartea tatălui ei, Fatimah s-a aflat in centrul de dezbinare politica. Exista diferente legate de modalitatea in care evenimentele de inceput ale califatului ar fi cauzat schisma dintre Shia si Sunni.
Perspectiva SunnitaModificare
Potrivit Sunniților majoritatea Musulmanilor l-ar fi favorizat pe Abu Bakr pe post de Calif după selecția pentru califat, in urma unei întâlniri cu în Saqifah la momentul mortii lui Muhammed; cand de fapt o parte a populației l-a sprijinit pe Fatimah, soțul lui Ali.
Perspectiva Shiitilor celor DouasprezeceModificare
Istoricii Shia sustin ca Umar l-ar fi chemat pe Ali și oamenii lui să iasă și să-i jure credință lui Abu Bakr. Atunci când nu au dat curs chemarii, Umar s-a napustit inauntru, provocand ranirea Fatimei careia i s-au fracturat coastele, datorita presarii între ușă și perete, ceea ce a cauzat pierderea sarcinii cu Muhsin si ulterior decesul acesteia.[43][44] O alta versiune Shia spune că Umar a trimis la casa Fatimei un grup de forta condus de către baiatul slujitor, Qunfud, cu ordinul de a-l aduce pe Ali la moschee. Ajungând la casa, Qunfud a solicitat permisiunea de a intra, la care a fost refuzat de către Ali, determinandu-l sa se intoarca la Abu Bakr și ' Umar și sa istoriseasca cele intamplate. Ulterior a fost instruit să meargă înapoi și daca este necesar, să intre în casă cu forța. Qunfud și oamenii lui au revenit, dar de această dată au fost refuzati de Fatimah, determinandu-l pe Qunfud să-și trimită oamenii înapoi la Abu Bakr și Umar pentru instrucțiuni suplimentare, care le-a spus să dea foc la casă, dacă este necesar, în scopul de a-l aduce pe Ali.
Shiitilor au convingerea ca ea a fost implicat în trei actiuni politice importante. În primul rând, după cucerirea Meccăi, ea a refuzat protejarea lui Abu Sufyan; în al doilea rând, după moartea lui Mohamed, a sustinut cauza lui Ali, s-a opus cu înverșunare in alegerea lui Abu Bakr, și a avut dispute violente cu el, si în special, cu Umar; în al Treilea rând, ea a depus o cerere pentru drepturile de proprietate ale tatalui ei și i-a contestat lui Abu Bakr refuzul categoric de cedare ale acestora, în special Fadak[45] și o parte din prada de la din Khaybar.[46]
MostenireaModificare
"Spre deosebire de ascetul care a renuntat la afacerile lumesti, atat sursele istorice cat si biografice despre Fatimah cea Stralucitoare,documenteaza participarea sa activa in viata privata si viata publica. Un eveniment deosebit este inregistrat in ambele istorisiri Shia si Sunni: disputa asupra pamantului primit la Fadak de catre Fatima de la tatal sau..cunoasterea drepturilor sale legale si dorinta pentru dreptate indica faptul ca a fost o femeie implicata in afacerile societatii".[47] Dupa moartea tatalui, Fatima l-a abordat pe Abu Bakr si i-a cerut sa-i inmaneze partea ei de mostenire din averea lui Muhammad. Fatimah se astepta la pamantul de la Fadak (situat la 30 de mile (48 km) de Medina[48]) si o portie din Khaybar sa-i fie transmisa drept mostenire. Cu toate acestea, Abu Bakr i-a respins cerinta citand o naratie in care Muhammad a sustinut ca profetii nu lasa in urma mostenire (prophets do not leave behind inheritance) si ca toate posesiunile acestora devin donatie (sadaqah) de folosit pentru pomana. Fatimah s-a intristat la acest refuz prompt al lui Abu Bakr si nu i-a mai vorbit pana la moarte (desi unele surse Sunnite sustin ca s-ar fi impacat inainte sa moara). Shiiti dezbat faptul ca Fadak i s-ar fi dat Fatimei de catre Muhammad iar Abu Bakr a gresit prin faptul ca nu i-a permis sa-si insuseasca proprietatea. [21]
MoarteaModificare
Perspectiva SunnitaModificare
Sunnitii cred ca Fatima si-a reconciliat diferentele cu Abu Bakr inainte de a muri, in timp ce Musulmanii Shia cred supararea a persistat.
Conform inregistrarilor Sunnite, Fatimah ar fi decedat ca rezultat al separarii de tatal ei iubit.[49] Savantul Sufit Muzaffer Ozak scrie:[50]
„Dupa ce Stapanul nostru a onorat Lumea De Dincolo, Fatimah n-a vrut nici sa manance nici sa bea si a uitat tot rasetul si toata bucuria. I s-a construit un apartament in care statea zi si noapte, plangandu-si inima dupa tatal sau preaiubit.”
Perspectiva ShiitaModificare
Dupa Pelerinajul de Bun Ramas,(the Farewell Pilgrimage,) Muhammad a chemat-o pe Fatimah si a informat-o ca va muri in curand, si ca ea va fi urmatoare din casa lui care va muri. Dupa decesul lui Muhammad ce a urmat, Fatimah a fost doborata de durere si a rămas asa pana ce si ea a murit dupa mai putin de sase luni, pe data de 10, Jumada al-awwal (conform Fatimid-ului).
Si-a petrecut timpul suspinand si lacrimand si nu exista nimic care sa-i indeparteze tristetea. Imediat cum termina treburile casei si dupa ce-si ingrijea sotul Ali, si cei doi fii Hasan si Husayn, continua sa planga: "Oh, tatal meu preaiubit! Cui i-ai lasat-o pe Fatimah?" Mai putin de sase luni au decurs in maniera aceasta pana ce Fatimah slabise atat de mult incat nu mai era nimic ramas din ea decat piele si os.
Shiitii cred că Fatima a murit ca urmare a rănilor suferite după ce casa i-a fost percheziționata de către Umar ibn al-Khattab care este acuzat ca ar fi "amenință să dea foc la casă". Ușa a fost daramata din balamale de către unul dintre atacatori, trantind-o pe Fatimah la pământ. Acest atac este declarat a-i fi fisurat coastele pe cand era însărcinată, cauzând-o să piarda sarcina. Potrivit traditiei Shiite, Muhammed i-a apărut într-un vis Fatimei și a informat-o că ea ar urma sa moara a doua zi. Fatimah l-a informat pe soțul ei Ali de moartea iminentă, și l-a rugat să nu permită asupritorilor să se implice în rugaciunea ceremoniala janazah (rugăciunea efectuată în congregație după moartea unui Musulman) sau sa ia parte la înmormântare.[51]
Potrivit unor surse[cine?], în dimineața zilei decesului ei, ea a făcut o baie, a imbracat haine noi și s-a intins în pat. Ea a cerut sa fie chemat Ali și l-a informat că timpul ei sa moara ese aproape. La auzul acestei știri, Ali a început să plângă, dar a fost consolat de Fatimah care i-a cerut să aiba grija de cei doi fii ai ei și s-o îngroape fără ceremonie. Este in continuare declarat că cei doi fii ai ei au fost primii membri ai familiei ce au aflata de moartea ei și imediat au pornit spre moschee sa-l informeze pe tatăl lor. La auzul veștii, Ali a lesinat. Cand si-a revenit a urmat dorințele Fatimei și a efectuat janazah. El a îngropat-o în timpul nopții pe 13 Jumada al-awwal 11 AH (632 AD), si facand trei morminte false pentru a fi sigur ca mormântul real nu va fi identificat. Cu el a fost familia lui și câțiva tovarăși apropiați.[21] După moartea ei, Ali i-a urmat dorințele și a îngropat-o fără stirea oamenilor din Medina.
Lesley Hazleton descrie, de asemenea, decesul Fatimei, după cum urmează:[52]
„Dar probabil ca cel mai dureros lucru in toate lunile care au urmat dupa ce si-a pierdut cel de-al treilea fiu, a fost exilarea pe care a suferit-o ca urmare al ordinului lui Abu Bakr pentru al forta pe Ali sa se conformeze. [...] Cand a stiut ca moartea este aproape, i-a cerut lui Ali o inmormantare clandestin [...] Abu Bakr urma sa nu fie informat de moartea ei, nu-i va fi data nici o sansa sa oficieze la inmormantarea acesteia.”
Shia celor Douasprezece, mai ales Iranienii, organizeaza ceremonii în fiecare an timp de 20 de zile în Jumada al-awwal, pentru a comemora aniversarea suferintei Fatimei. Bocitoarele marsaluiesc în procesiune pe străzi pentru a-și reafirma loialitatea față de idealurile Fatimei.
Locul de înmormântareModificare
Locul de inmormantare al Fatimei este motiv de dezbatere între Musulmanii din diferite secte. Se spune că Ali ibn Abi Taleb si-a îngropat soția lui într-o locație necunoscută, pentru că a asa a fost decizia Fatimei.[53] Conform Madelung-ului în Succesiunea lui Muhammad, înmormântare in secret a fost făcuta cu scopul de a evita prezența califului (Abu Bakr). Diferite locatii au fost menționate ca fiind posibile locuri de înmormântare ale Fatimei dintre care unele sunt considerate a fi mai aproape de realitate. Al-Baqi', casa ei, și locatia dintre mormantul Profetul si minibarul lui sunt locurile posibile ale mormântului ei.[54]
DescendențiiModificare
Dupa moartea Fatimei au rămas in viata cei doi fii ai săi, Hasan și Husayn, și două fiice, Zaynab și Umm Kulthum. Controverse înconjoară soarta celui de-al treilea fiu, Muhsin. Șiiții [55] unii cercetători Sunniti, cum ar fi ibn Abi l-Hadid [56] sustin că a pierdut sarcina în urma unui atac asupra casei sale de catre Abu Bakr și Umar, în timp ce alti Sunniții insista ca Muhsin a murit în copilărie, din cauze naturale.
Descendenții moderni ai lui Muhammad sunt descendenți exclusiv prin Fatimah, intrucat ea a fost singurul copil supraviețuitor al Muhammad (potrivit surselor Șiițe. Sunniți și unii Shiiti considera că Muhammad a avut 4 fete[57]). Muhammad nu a avut fii care sa fi ajuns la maturitate.[58]
Urmașii Fatimei sunt denumiti cu titlul onorific Sayyid (adică domnul sau domnule), Sharif (în sensul nobil), și respectati deopotriva de către Sunniți și Siiți, deși Shiitii aloca mai mult accent și valoarea pe distincție.[59][60]
OpiniiModificare
Musulmanii o considera Fatimah ca fiind fiica iubitoare si devotata, mama, sotie, un Musulman sincer, și un exemplu pentru femei.[61][62] Se crede că ea a fost foarte apropiată de tatăl ei și deosebirea de alte femei este menționata în multe hadith-uri.[63] După Khadijah, Musulmanii o considera pe Fatimah ca fiind cel mai important personaj istoric, considerata a fi liderul (arabă: Sayyidih) tuturor femeile din lumea asta și din Paradis.[64][65] Este datorita puritatii ei morale motivul pentru care ea ocupă o poziție similară în Islam, cu cea a lui Mary in Creștinismul Catolic. Ea a fost prima soție a lui Ali, pe care Sunniții îl considera cel de-al patrulea calif Rashidun și primul Imam absolut (conform doctrinei Shiite ), mama celui de-al doilea și al treilea Imam, și strămoșul tuturor Imamilor premergatori; într-adevăr, Califatul Fatimid este denumit după ea.[66]
Viziunea ShiitaModificare
Fatimah, considerate ca "Mama Imamilor", joacă un rol deosebit în religia Shiita. Ea are un statut unic ca singurul copil supraviețuitor a lui Muhammad, soția lui Ali, primul Imam, și mama lui Hasan și Husayn. Capitolul din Coran pe tema abundentei (Sūrat al-Kawthar) menționează semnificația nașterii ei și o recunoaște ca fiind singurul copil supraviețuitor al lui Muhammad.[67] Califatul Fatimid/ Imamatul ii poarta numele. Ea se crede a fi fost imaculata, fără de păcat, și un model pentru femeile Musulmane. Deși a dus o viață săraca, tradiția Shiita subliniază compasiune ei și faptul ca impartea orice avea cu alții.[68]
Șiiții ii acorda mare respect, și caracterul ei strălucește ca fiind una dintre cel mai neinfricate si curajoase în istoria Islamică. Fatimah a tinut piept ca singur apărător al declarației de Ghadeer a lui Muhammad. Ea si-a inaintat argumentele pentru a dovedi ca Fadak este dreptul ei si proprietate necontestata printre cei care l-au ucis pe copilul ei nenăscut Mohsin.[69]
Potrivit lui Mahmoud Ayoud, principalele două imagini ale Fatimei în cadrul tradiției Shiite sunt cele de "Eterna Lacrimanda" și "Judecătorul în viața de apoi".[70] Conform tradiției Shiite, suferința și moartea Fatimah a fost prima tragedie a Islamului. Ea si-a petrecut ultimele zile in doliu pentru moartea tatălui ei. Fatimah lacrimeaza vesnic moartea celor doi fii ai ei, uciși de către Umayyads. Șiiții considera că iau parte la suferinta Fatimei plangand pentru necazurile ei. Se crede că lacrimile credincioșilor ar fi o consolare.[71] Șiiții susțin că Fatimah va avea un rol de mântuitoare in ziua judecății de apoi, ca o recompensa pentru suferința ei în această lume.[72]
Caracter SpiritualModificare
Potrivit lui Louis Massignon există mai multe atitudini diferite între Șiiți și Sunniți legate de Mubahalah. Unul dintre dezacorduri privește aprobarea conform careia versetul III, 54 din Coran, despre Mubahalah, a fost cu prezența a cinci persoane, incluzand Fatima. Potrivit surselor Shiite nu numai ca Mubahala s-a întâmplat in prezența Fatimei, dar ca ea ar fi fost de asemenea persoana care statea în picioare în spatele profetului. Unele secte mistice se referă la rolul ei simbolic în acest caz, încearcand să o interpreteze ca fiind o imagine luminoasa, iar alte secte, cum ar fi Nusayrieh consideră că Creștinii din Najran o recunosc in locul Fatimei pe Maryam.[73]
ReferințeModificare
- ^ pronunție în arabă: [ˈfɑːtˤɪma, ˈfɑːtˤimæ, , fɑːˈtˤemæ, ˈfɑːt̪ˠɪmɐ]; especially colloquially: [ˈfɑːtˤma, ˈfɑtˤmɑ, ˈfɑːt̪ˠmɐ, ˈfɑːtˤme]
- ^ Brève biographie de Fatima (în franceză), accesat în
- ^ a b c d e f g h IIeS / Fatima bint Muhammad[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b IIeS / Hadidja bint Huvailid[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IeSBE / Ali ben-Abi-Taleb[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IIeS / Ali ibn Abu Talib[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IIeS / Zainab bint Ali[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IIeS / Hasan ibn Ali[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ IIeS / Husain ibn Ali[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Ordoni (1990) pp.42-45
- ^ "Fatimah", Encyclopaedia of Islam.
- ^ Chittick 1981, p. 136.
- ^ Companions of the Prophet By Abdul Hamid Wahid
- ^ Our Liegelady Fatimah, the Resplendent By Habib Muhammad bin Abd ar Rahman As saqqaf al Husayni
- ^ The Heirs Of The Prophet Muhammad: And The Roots Of The Sunni-Shia Schism By Barnaby Rogerson [1][nefuncțională]
- ^ Parsa, 2006, pp. 8–14
- ^ „MSN Encarta article on Fatimah”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Encyclopædia Britannica
- ^ Ordoni (1990) pp.32,42-44
- ^ Mehr News Agency (), Iran marks Mother's Day (în engleză), Mehr News Agency
- ^ a b c d e Amin.
- ^ Fatimah bint Muhammad.
- ^ Sharif al-Qarashi, Bāqir.
- ^ Al-Istee’ab, vol.2 Pg. 752
- ^ Usd al-Ghabah, vol.5 Pg. 520
- ^ „Al-Zahraa (A.S.) in her Grandchild's Speech”. Al-Maaref Islamic Net. . Accesat în .
- ^ Qurashi 2006, p. 42.
- ^ Ghadanfar, p?
- ^ Qurashi 2006, p. 97.
- ^ Nasr, Seyyed Hossein. „Ali”. Encyclopædia Britannica Online. Encyclopædia Britannica, Inc. Accesat în .
- ^ Ashraf (2005), pp.42-43
- ^ Ordoni (1990), p.140
- ^ „Tasbih-e-Fatima”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ [2] Arhivat în , la Wayback Machine. for more information on prayer beads in Islam
- ^ Denise L. Soufi, "The Image of Fatima in Classical Muslim Thought," PhD dissertation, Princeton, 1997, p. 51-52
- ^ Letter No.28, 2nd paragraph, Peak of Eloquence (Page-575), ISBN 0-941724-18-2 |retrieved: 27 October 2016
- ^ اربلی, محدث. کشف الغمة في معرفة الأئمة. pp. Vol1, 363.
- ^ - Fatimah ['a] The Gracious by Abu Muhammad Ordoni Published by: Ansariyan Publications Qum, The Islamic Republic of Iran
- ^ ibn Qutayba, Abu Muhammad. Al-Imama wa-al-siyasa. 1. Dar ul-marifa. p. 14.
- ^ [33:33]
- ^ [3:61]
- ^ Encyclopedia of the Qur'an, Fatima
- ^ Ordoni, Abu-Muhammad (). „47”. Fatima the Gracious. Ansariyan Publications. pp. 205–207.
- ^ al-Qurashi, Baqir (). The Life of Fatimah az-Zahra. Ansariyan Publications. pp. 217–220.
- ^ Jafari 2008, p. 31.
- ^ „Fatema”. Encyclopedia Iranica.
- ^ „Karen Ruffle, "May You Learn from Their Model: The Exemplary Father-Daughter Relationship of Mohammad and Fatima in South Asian Shiʿism. ” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Imam Malik's Muwatta, Book 41, Number 41.2.13
- ^ After The Prophet's (as) Death (în engleză), www.al-islam.org,
- ^ Ozak, Muzaffer (). Irshad: Wisdom of a Sufi Master. Amity House, Incorporated. p. 204. ISBN 978-0-916349-43-1.
- ^ Ordoni, Abu-Muhammad (). „54”. Fatima the Gracious. Ansariyan Publications. p. 261.
- ^ After the Prophet: The Epic Story of the Shia-Sunni Split in Islam By Lesley Hazleton, pp. 72-73
- ^ Madelung 1998, p. 52.
- ^ Qurashi, Baqir Shareef (). The Life of Fatima Az-Zahra': The Principal of All Women : Study and Analysis. Ansariyan Publications. ISBN 964-438-817-8.
- ^ Ordoni, Abu-Muhammad. „47”. Fatima the Gracious. p. 206.
- ^ Izz al-Din ibn Hibatullah ibn Abi l-Hadid. Comments on the Peak of Eloquence (Ibn Abi al-Hadid) Vol. 3. p. 351.
- ^ al-Istī`āb fī Ma`rifat al-Așĥāb (Yusuf ibn abd al-Barr, The Comprehensive Compilation of the Names of the Prophet's Companions) vol.1 pp.50
- ^ Armstrong (1993) p.
- ^ Nasr, Seyyed Hossein (). „Ali”. Encyclopædia Britannica Online.
- ^ „Sayyid”. Encyclopædia Britannica Online. . Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|accessdate=și|access-date=(ajutor) - ^ Sahih al-Bukhari, 4:56:819
- ^ Ordoni (1990) p.
- ^ Sahih al-Bukhari, 5:57:111
- ^ Ordoni (1990) p.117
- ^ Tahir-ul-Qadri (2006), pp.19-24
- ^ Esposito (1999) p.
- ^ Quran chp: 108
- ^ John Esposito (1998), p.112
- ^ Bee Daaneed Manam Fatima
- ^ Ayoub (1978), p.40, 19
- ^ Ayoub (1978), p.45–46
- ^ Ayoub (1978), p.19
- ^ Massignon, Louis (), La Mubâhala. Étude sur la proposition d'ordalie faite par le prophète Muhammad aux chrétiens Balhàrith du Najràn en l'an 10/631 à Médine, 55 (51), Annuaires de l'École pratique des hautes études, doi:10.3406/ephe.1942.17495