Fausta (fiica lui Maximian)

(Redirecționat de la Fausta)
Fausta
Date personale
Născută289 d.Hr. Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedată326 d.Hr. (37 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (death by boiling[*][[death by boiling (method of execution in which a person is killed by being immersed in a boiling liquid)|​]][1]) Modificați la Wikidata
PărințiMaximian
Eutropia Modificați la Wikidata
Frați și suroriFlavia Maximiana Theodora[*][[Flavia Maximiana Theodora (Roman empress)|​]]
Maxentius Modificați la Wikidata
Căsătorită cuConstantin cel Mare Modificați la Wikidata
CopiiConstantina[*][[Constantina (daughter of Roman emperor Constantine the Great)|​]]
Constanțiu al II-lea
Constantin al II-lea
Constant
Helena[*][[Helena (daughter of Roman emperor Constantine the Great and Roman empress as the consort of Julian)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină[3] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriAugusta (titlu onorific)
Familie nobiliarăConstantinian dynasty[*][[Constantinian dynasty (ancient Roman imperial dynasty)|​]]
Roman Empress Modificați la Wikidata
Domnie –

Flavia Maxima Fausta (n. 289 d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. 326 d.Hr., Roma, Imperiul Roman) a fost o împărăteasă romană, cea de-a doua soție a împăratului roman Constantin cel Mare.

Follis cu Fausta; avers, circular: FLAV MAX FAVSTA AVG; bust spre dreapta; părul aranjat într-un conci; revers, circular: SALVS REIPVBLICAE, Fausta, ca Salus, îi ține în brațe pe Constantin al II-lea și pe Constanțiu al II-lea, doi dintre fiii săi și ai lui Constantin cel Mare, A; în exergă: CONS, marcă a monetăriei de la Constantinopol. (326)[4]

Originea modificare

Fausta s-a născut la Roma, în jurul anului 290, tatăl său fiind Maximian Augustus, iar mama sa, Eutropia, originară din Siria.

Familia modificare

În urma unui aranjament dintre tatăl său, Maximian, și Constantin I, în anul 307, Fausta s-a căsătorit cu împăratul Constantin I pentru a întări alianța din tetrarhie. În vederea acestei căsătorii, Constantin s-a despărțit[5] de prima sa soție, Minervina, care-i dăruise un copil, Crispus, născut prin anul 302.

În anul 310 Fausta i-a dezvăluit soțului său planurile secrete ale tatălui său, Maximian, care dorea să-l ucidă. În urma descoperirii complotului, Maximian a fost nevoit să se sinucidă ori a fost ucis.

Fausta s-a bucurat de un mare respect din partea soțului său, Constantin cel Mare.

Copiii Faustei și ai lui Constantin cel Mare modificare

Din căsătoria Faustei cu împăratul Constantin I, au rezultat următorii copii:

Moartea Faustei modificare

Bucurându-se de un respect deosebit, în anul 324 sau 325, Fausta a primit din partea soțului său titlul de Augusta.

În anul 326, Fausta a fost acuzată de adulter cu Crispus[6][7][8], fiul lui Constantin I, din căsătoria cu Minervina. Ambii au fost uciși.[9][10] Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice.

Personajul Fausta în operă modificare

Drama morții Faustei formează tema centrală a operei Fausta de Donizetti, jucată pentru prima oară la 12 ianuarie 1832, la Teatro San Carlo, din Neapole.

Galerie de imagini modificare

Note modificare

  1. ^ a b c Historia Nova[*][[Historia Nova (work by Zosimus)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b „Fausta”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  4. ^ Monede cu Fausta și Crispus sunt rare, deoarece ambii au fost uciși la scurt timp după ce monetăria a început operația de batere a monedelor.
  5. ^ A repudiat-o?
  6. ^ Potrivit celor relatate de istoricul bizantin păgân Zosimos, Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește, de Crispus, fiul împăratului din prima căsătorie. Iritată de refuzul acestuia la avansurile ei, Fausta l-ar fi acuzat pe Crispus de a fi vrut să atenteze la pudoarea sa; împăratul, prea credul, și-a trimis fiul la moarte; dar descoperind apoi adevărul, a pus să fie înăbușită / înecată Fausta în baia caldă, în anul 327. Fiind păgân, Zosimos nu l-a agreat deloc pe împăratul Constantin, care dăduse libertate cultului creștin. De aceea, în Istoria sa, a expediat foarte repede perioada domniilor lui Constantin cel Mare și a urmașilor săi. Poate a avut interes să-l denigreze pe Constantin. Vezi și ceea ce a scris Sfântul Ieronim, într-una din notele următoare despre aceeași problemă.
  7. ^ Edward Gibbon nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.
  8. ^ De notat că Sfântul Ieronim scrie că execuția Faustei a avut loc la 3 ani după cea a lui Crispus, diferență care pare să infirme teza lui Zosimos.
  9. ^ Der Neue Pauly, Stuttgardiae, 1999, T. 4, c. 442.
  10. ^ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 20.

Bibliografie modificare

  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  • en J.W. Drijvers, Flavia Maxima Fausta: Some Remarks, Historia 41 (1992), pp. 500 - 506.
  • en D. Woods, On the Death of the Empress Fausta, Greece & Rome, 45 (1998), pp. 70-86.
  • fr Gérard Minaud, Les vies de 12 femmes d’empereur romain - Devoirs, Intrigues & Voluptés , Paris, L’Harmattan, 2012, ch. 12, La vie de Fausta, femme de Constantin, p. 285-305.

Vezi și modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fausta (fiica lui Maximian)