Fausta (fiica lui Maximian)
Fausta | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 289 d.Hr. Roma, Imperiul Roman |
Decedată | 326 d.Hr. (37 de ani)[1][2] Roma, Imperiul Roman |
Cauza decesului | pedeapsa cu moartea (death by boiling[*][2]) |
Părinți | Maximian Eutropia |
Frați și surori | Flavia Maximiana Theodora[*] Maxentius |
Căsătorită cu | Constantin cel Mare |
Copii | Constantina[*] Constanțiu al II-lea Constantin al II-lea Constant Helena[*] |
Limbi vorbite | limba latină[3] |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Augusta (titlu onorific) |
Familie nobiliară | Constantinian dynasty[*] |
Roman Empress | |
Domnie | – |
Modifică date / text |
Flavia Maxima Fausta (n. 289 d.Hr., Roma, Imperiul Roman – d. 326 d.Hr., Roma, Imperiul Roman) a fost o împărăteasă romană, cea de-a doua soție a împăratului roman Constantin cel Mare.
Originea
modificareFausta s-a născut la Roma, în jurul anului 290, tatăl său fiind Maximian Augustus, iar mama sa, Eutropia, originară din Siria.
Familia
modificareÎn urma unui aranjament dintre tatăl său, Maximian, și Constantin I, în anul 307, Fausta s-a căsătorit cu împăratul Constantin I pentru a întări alianța din tetrarhie. În vederea acestei căsătorii, Constantin s-a despărțit[5] de prima sa soție, Minervina, care-i dăruise un copil, Crispus, născut prin anul 302.
În anul 310 Fausta i-a dezvăluit soțului său planurile secrete ale tatălui său, Maximian, care dorea să-l ucidă. În urma descoperirii complotului, Maximian a fost nevoit să se sinucidă ori a fost ucis.
Fausta s-a bucurat de un mare respect din partea soțului său, Constantin cel Mare.
Copiii Faustei și ai lui Constantin cel Mare
modificareDin căsătoria Faustei cu împăratul Constantin I, au rezultat următorii copii:
- Constantin al II-lea (n. 314, Augustus între anii 337 - 340);
- Constanțiu al II-lea (n. 317, Augustus între anii 337 - 361);
- Constant (n. 320, Augustus între anii 337 - 350);
- Constantina, (n. după 307 / înainte de 317 - d. 354), soția lui Constantius Gallus Caesar;
- Helena, (n. 325 / 326 - d. 360, Vindobona), soția lui Iulian Apostatul Augustus.
Moartea Faustei
modificareBucurându-se de un respect deosebit, în anul 324 sau 325, Fausta a primit din partea soțului său titlul de Augusta.
În anul 326, Fausta a fost acuzată de adulter cu Crispus[6][7][8], fiul lui Constantin I, din căsătoria cu Minervina. Ambii au fost uciși.[9][10] Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice.
Personajul Fausta în operă
modificareDrama morții Faustei formează tema centrală a operei Fausta de Donizetti, jucată pentru prima oară la 12 ianuarie 1832, la Teatro San Carlo, din Neapole.
Galerie de imagini
modificareNote
modificare- ^ „Fausta”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Historia Nova[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în
- ^ Monede cu Fausta și Crispus sunt rare, deoarece ambii au fost uciși la scurt timp după ce monetăria a început operația de batere a monedelor.
- ^ A repudiat-o?
- ^ Potrivit celor relatate de istoricul bizantin păgân Zosimos, Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește, de Crispus, fiul împăratului din prima căsătorie. Iritată de refuzul acestuia la avansurile ei, Fausta l-ar fi acuzat pe Crispus de a fi vrut să atenteze la pudoarea sa; împăratul, prea credul, și-a trimis fiul la moarte; dar descoperind apoi adevărul, a pus să fie înăbușită / înecată Fausta în baia caldă, în anul 327. Fiind păgân, Zosimos nu l-a agreat deloc pe împăratul Constantin, care dăduse libertate cultului creștin. De aceea, în Istoria sa, a expediat foarte repede perioada domniilor lui Constantin cel Mare și a urmașilor săi. Poate a avut interes să-l denigreze pe Constantin. Vezi și ceea ce a scris Sfântul Ieronim, într-una din notele următoare despre aceeași problemă.
- ^ Edward Gibbon nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.
- ^ De notat că Sfântul Ieronim scrie că execuția Faustei a avut loc la 3 ani după cea a lui Crispus, diferență care pare să infirme teza lui Zosimos.
- ^ Der Neue Pauly, Stuttgardiae, 1999, T. 4, c. 442.
- ^ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 20.
Bibliografie
modificare- Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
- en J.W. Drijvers, Flavia Maxima Fausta: Some Remarks, Historia 41 (1992), pp. 500 - 506.
- en D. Woods, On the Death of the Empress Fausta, Greece & Rome, 45 (1998), pp. 70-86.
- fr Gérard Minaud, Les vies de 12 femmes d’empereur romain - Devoirs, Intrigues & Voluptés , Paris, L’Harmattan, 2012, ch. 12, La vie de Fausta, femme de Constantin, p. 285-305.