Deschide meniul principal

Fausta (fiica lui Maximian)

Fausta
Follis-Fausta-constantinople RIC 012.jpg
Fausta
Date personale
Născută289 e.n. Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedată326 e.n. (37 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiînec Modificați la Wikidata
PărințiMaximian
Eutropia Modificați la Wikidata
Frați și suroriFlavia Maximiana Theodora[*]
Maxentius Modificați la Wikidata
Căsătorită cuConstantin cel Mare Modificați la Wikidata
CopiiConstantina[*]
Constanțiu al II-lea
Constantin al II-lea
Constant
Helena[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Roma Antică
Byzantine imperial flag, 14th century, square.svg Imperiul Roman de Răsărit Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăConstantinian dynasty[*]
Împărat roman Modificați la Wikidata
Follis cu Fausta; avers, circular: FLAV MAX FAVSTA AVG; bust spre dreapta; părul aranjat într-un conci; revers, circular: SALVS REIPVBLICAE, Fausta, ca Salus, îi ține în brațe pe Constantin al II-lea și pe Constanțiu al II-lea, doi dintre fiii săi și ai lui Constantin cel Mare, A; în exergă: CONS, marcă a monetăriei de la Constantinopol. (326)[2]

Flavia Maxima Fausta (n. circa 290, Roma - d. 326, Roma) a fost o împărăteasă romană, cea de-a doua soție a împăratului roman Constantin cel Mare.

OrigineaModificare

Fausta s-a născut la Roma, în jurul anului 290, tatăl său fiind Maximian Augustus, iar mama sa, Eutropia, originară din Siria.

FamiliaModificare

În urma unui aranjament dintre tatăl său, Maximian, și Constantin I, în anul 307, Fausta s-a căsătorit cu împăratul Constantin I pentru a întări alianța din tetrarhie. În vederea acestei căsătorii, Constantin s-a despărțit[3] de prima sa soție, Minervina, care-i dăruise un copil, Crispus, născut prin anul 302.

În anul 310 Fausta i-a dezvăluit soțului său planurile secrete ale tatălui său, Maximian, care dorea să-l ucidă. În urma descoperirii complotului, Maximian a fost nevoit să se sinucidă ori a fost ucis.

Fausta s-a bucurat de un mare respect din partea soțului său, Constantin cel Mare.

Copiii Faustei și ai lui Constantin cel MareModificare

Din căsătoria Faustei cu împăratul Constantin I, au rezultat următorii copii:

Moartea FausteiModificare

Bucurându-se de un respect deosebit, în anul 324 sau 325, Fausta a primit din partea soțului său titlul de Augusta.

În anul 326, Fausta a fost acuzată de adulter cu Crispus[4][5][6], fiul lui Constantin I, din căsătoria cu Minervina. Ambii au fost uciși.[7][8] Atât Crispus cât și Fausta au primit „damnatio memoriae”, adică numele lor au fost șterse din inscripțiile și înscrisurile publice.

Personajul Fausta în operăModificare

Drama morții Faustei formează tema centrală a operei Fausta de Donizetti, jucată pentru prima oară la 12 ianuarie 1832, la Teatro San Carlo, din Neapole.

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Fausta”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Monede cu Fausta și Crispus sunt rare, deoarece ambii au fost uciși la scurt timp după ce monetăria a început operația de batere a monedelor.
  3. ^ A repudiat-o?
  4. ^ Potrivit celor relatate de istoricul bizantin păgân Zosimos, Fausta s-ar fi îndrăgostit nebunește, de Crispus, fiul împăratului din prima căsătorie. Iritată de refuzul acestuia la avansurile ei, Fausta l-ar fi acuzat pe Crispus de a fi vrut să atenteze la pudoarea sa; împăratul, prea credul, și-a trimis fiul la moarte; dar descoperind apoi adevărul, a pus să fie înăbușită / înecată Fausta în baia caldă, în anul 327. Fiind păgân, Zosimos nu l-a agreat deloc pe împăratul Constantin, care dăduse libertate cultului creștin. De aceea, în Istoria sa, a expediat foarte repede perioada domniilor lui Constantin cel Mare și a urmașilor săi. Poate a avut interes să-l denigreze pe Constantin. Vezi și ceea ce a scris Sfântul Ieronim, într-una din notele următoare despre aceeași problemă.
  5. ^ Edward Gibbon nu se pronunță, însă evocă posibilitatea unui complot al lui Crispus contra lui Constantin I, fie o gelozie a împăratului în fața creșterii popularității fiului său mai mare.
  6. ^ De notat că Sfântul Ieronim scrie că execuția Faustei a avut loc la 3 ani după cea a lui Crispus, diferență care pare să infirme teza lui Zosimos.
  7. ^ Der Neue Pauly, Stuttgardiae, 1999, T. 4, c. 442.
  8. ^ Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, p. 20.

BibliografieModificare

  • Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.
  • en J.W. Drijvers, Flavia Maxima Fausta: Some Remarks, Historia 41 (1992), pp. 500 - 506.
  • en D. Woods, On the Death of the Empress Fausta, Greece & Rome, 45 (1998), pp. 70-86.
  • fr Gérard Minaud, Les vies de 12 femmes d’empereur romain - Devoirs, Intrigues & Voluptés , Paris, L’Harmattan, 2012, ch. 12, La vie de Fausta, femme de Constantin, p. 285-305.

Vezi șiModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Fausta (fiica lui Maximian)