Fiica (film din 2015)
| Fiica | |
| Titlu original | The Daughter |
|---|---|
| Regizor | Simon Stone |
| Scenarist | Simon Stone |
| Bazat pe | Rața sălbatică[*] (de Henrik Ibsen)  |
| Producător |
|
| Studio | Screen NSW |
| Distribuitor | Roadshow Films |
| Director de imagine | Andrew Commis |
| Montaj | Veronika Jenet |
| Muzica | Mark Bradshaw |
| Distribuție | |
| Premiera | |
| Durata | 95 de minute |
| Țara | Australia |
| Limba originală | engleză |
| Nominalizări | IFFR publieksprijs[*] ()[1] AACTA Award for Best Film[*] (Jan Chapman[*], )[2] AACTA Award for Best Actor in a Supporting Role[*] (Sam Neill, )[2] AACTA Award for Best Adapted Screenplay[*] (Simon Stone[*], )[2] AACTA Award for Best Actress in a Supporting Role[*] (Miranda Otto[*] și Anna Torv, )[2] AACTA Award for Best Actor in a Leading Role[*] (Ewen Leslie[*], )[2] AACTA Award for Best Actress in a Leading Role[*] (Odessa Young[*], )[2] AACTA Award for Best Editing[*] ()[2] AACTA Award for Best Production Design[*] ()[2] AACTA Award for Best Sound[*] ()[2] |
| Prezență online | |
|
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text  | |
Fiica este un film dramatic australian din 2015, scris și regizat de Simon Stone, cu o distribuție de ansamblu condusă de Geoffrey Rush. Filmul a fost lansat în Australia pe 17 martie 2016 având recenzii în general favorabile.[3] Filmul este o versiune a piesei lui Henrik Ibsen din 1884, Rața sălbatică.
Intrigă
modificare
Christian Nielsen, un alcoolic în recuperare, se întoarce acasă în Australia din Statele Unite pentru nunta tatălui său, Henry, cu menajera mult mai tânără, Anna.
El află că Charlotte, fosta menajeră a lui Henry și soția prietenului său din copilărie, Oliver, a avut o aventură cu Henry și că fiica lor adolescentă, Hedvig, este de fapt sora lui vitregă. Soția lui Christian, care trebuia să participe și ea la nuntă, se desparte de el la telefon. Christian, simțindu-se nefericit, începe din nou să bea mult. La nuntă, întrucât îl urăște pe Henry pentru felul în care și-a tratat mama care s-a sinucis, Christian se simte obligat să-i spună lui Oliver despre aventură.
Oliver este devastat și, după ce își dă seama că Hedvig nu este fiica lui, o părăsește pe Charlotte. Christian îi spune apoi lui Hedvig adevărul. Ea merge la Oliver, dar el îi spune că nu se poate uita la ea, după care aceasta încearcă să se sinucidă folosind pușca bunicului ei. Oliver și Charlotte se reîntâlnesc la spital, unde Hedvig se află la recuperare.
Distribuție
modificare- Paul Schneider în rolul Christian Nielsen
- Geoffrey Rush în rolul Henry Nielsen, tatăl lui Christian
- Ewen Leslie în rolul Oliver Finch, prietenul lui Christian din copilărie și soțul lui Charlotte
- Miranda Otto în rolul Charlotte Finch, soția lui Oliver
- Odessa Young în rolul Hedvig Finch, fiica lui Charlotte și a lui Oliver
- Anna Torv în rolul Anna, menajera și viitoarea soție a lui Henry
- Sam Neill în rolul Walter Finch, tatăl lui Oliver
- Nicholas Hope în rolul Peterson
Lansare
modificareFiica a fost prezentat în secțiunea Prezentări speciale a Festivalului Internațional de Film de la Toronto din 2015.[4] Filmul a fost lansat în Australia pe 17 martie 2016.
Recepție
modificareFiica a primit recenzii în general pozitive de la critici.[3] Pe site-ul web al agregatorului de recenzii Rotten Tomatoes, filmul are un rating de aprobare de 77 % pe baza a 61 de recenzii, cu un rating mediu de 6,90/10. Consensul critic spune: „Cu Fata, scenaristul-regizorul debutantul Simon Stone transformă Rața sălbatică a lui Henrik Ibsen într-o meditație atentă asupra legăturilor familiei, prieteniei și comunității”.[5] Pe Metacritic, filmul are un scor mediu ponderat de 62 din 100 pe baza a 12 recenzii, indicând „recenzii favorabile în general”.[3]
Jessica Kiang de la IndieWire a acordat filmului un B+, spunând în comentariile sale de încheiere că este „un film extrem de lustruit care dezminte melodrama telenovelistică a intrigii sale, având răsturnările și întorsăturile care izvorăsc direct din comportamentul uman bine observat, Fata lui Stone este un triumf liniștit, extrem de emoționant, care demonstrează că, contrar înțelepciunii acceptate, există secrete care ar fi bine să rămână nespuse”.[6]
Wendy Ide de la The Guardian a dat filmului 4 puncte din 5, spunând că „Secretul îngropat de multă vreme al unei familii este dezgropat într-o adaptare Ibsen marcată de performanțe bune”.[7] Eddie Cockrell de la Variety a comparat Fata cu o capodopera a altui regizor, Rața sălbatică.[8] Rochelle Siemienowicz de la SBS a fost citată spunând că „[filmul este] încrezător, o modernizare discretă a materialului european clasic pentru decorul australian”.[9]
Note
modificare- ^ https://iffr.com/nl/warsteiner-publieksprijs-2016, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f g h i https://www.aacta.org/aacta-awards/awards-history/6th-aacta-awards/loadwinners/feature-film Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c „The Daughter reviews”. Metacritic. CBS Interactive. Accesat în .
- ^ „Toronto to open with 'Demolition'; world premieres for 'Trumbo', 'The Program'”. ScreenDaily. . Accesat în .
- ^ „The Daughter (2015)”. Rotten Tomatoes. Fandango Media. Accesat în .
- ^ Kiang, Jessica (). „Venice Review: 'The Daughter' With Geoffrey Rush, Miranda Otto, Paul Schneider, Sam Neill & Newcomer Odessa Young”. IndieWire. Accesat în .
- ^ Ide, Wendy (). „The Daughter review – small-town Australia haunted by the past”. The Guardian/The Observer. Accesat în .
- ^ Cockrell, Eddie (). „Film Review: 'The Daughter'”. Variety.
- ^ Siemienowicz, Rochelle (). „The Daughter movie review: A family drama up there with the best of them”. SBS. Accesat în .