Flancul (de la cuvântul german flanke) reprezintă părițile extreme de dreaptă și stângă ale unei formațiuni de luptă[1], sau a unui dispozitiv cu aceeași destinație.

Atac dublu al grecilor pe ambele flancuri persane în timpul bătăliei de la Maraton

Flancul este punctul slab într-un aranjament de trupe, cel mai sensibil la lovituri atât în strategia atacatorului cât și în tactica apărătorului, fiind-că trupele pot dezvolta cea mai mare virtute de partea sa frontală. Prin urmare, inamicul încearcă să forțeze flancurile, de exemplu, execută un atac de flanc.

Vezi și

modificare