Format:Introducere aleatorie/doc

Aceasta este pagina de documentație pentru Format:Introducere aleatorie. Pagina descrie modul de folosire al formatului și conține categoriile de care acesta aparține, precum și orice altceva ce nu face parte din formatul propriu-zis.

Formatul întoarce introducerea unui articol aleator ales dintre articolele trimise ca parametru

Format de bază

{{Introducere aleatorie|Articol 1|Articol 2|...|Articol 31}}

Parametri

• 1..31: Titluri de articole din care să fie ales cel afișat
• durată: Durata, în secunde, pentru care să fie afișat articolul. Acceptă și codurile h, z, l, a, respectiv pentru o oră, o zi, o lună sau un an. Duratele numerice și codurile nu pot fi combinate. Implicit, valoarea e de 10 secunde.

Exemple

{{Introducere aleatorie|Locomotivă|Ecartament|Locomotivă cu abur}}

Locomotiva cu abur este o locomotivă propulsată cu ajutorul forței aburului. În varianta clasică, prin arderea unui combustibil fosil este încălzită apa dintr-un cazan, fiind generat abur care împinge un piston, antrenând un dispozitiv bielă-manivelă conectat la roțile locomotivei. Pe lângă aceasta, au mai existat anumite variante de locomotive cu abur, precum cele fără focar, cele electrice și locomotivele cu turbină.

Motorul cu abur a fost folosit pe scară largă pentru locomotive timp de mai bine de o sută de ani, de la inventarea acestora la începutul secolului al XIX-lea, până la mijlocul secolului al XX-lea, acest mod de transport reprezentând baza dezvoltării comerțului și transportului internațional în acea perioadă. În această perioadă au fost realizate anumite progrese în ceea ce privește eficiența acestor motoare, dar insuficiente pentru a putea face față progreselor aduse de motoarele diesel și electrice.

În a doua jumătate a secolului trecut, locomotivele cu abur au fost gradual înlocuite cu tehnologia diesel și mai apoi și cu locomotive electrice datorită eficienței lor relativ reduse și din cauza cheltuielilor mari de exploatare, întreținere și reparații. Începând cu ultimul sfert al secolului al XX-lea, construcția de locomotive cu abur a devenit o excepție. Ele continuă însă să fie folosite într-o anumită măsură pe linii istorice și foarte rar pe linii industriale în anumite țări ale lumii.

continuare...

{{Introducere aleatorie|durată=20|Locomotivă|Ecartament|Locomotivă cu abur}}

Ecartamentul reprezintă distanța dintre urmele lăsate pe teren de roțile aceleiași osii ale unui vehicul sau distanța dintre fețele interioare ale celor două șine de cale ferată, determinată în plan orizontal la o cotă de 14 mm situată sub partea superioară a ciupercii șinei măsurat în mm.

După ecartament, căile ferate se împart în:

• căi ferate cu ecartament normal, de 1.435 mm, caracteristic celor mai multe țări europene, asiatice, și africane;
• căi ferate cu ecartament larg, mai mare de 1.435 mm:
  • cu ecartament de 1.524 mm, specific pentru Rusia și țările foste membre ale Uniunii sovietice, Mongolia;
  • cu ecartament de peste 1.600 mm, specific pentru Spania, India, Chile;
• căi ferate cu ecartament îngust, sub 1.435 mm (700–1.200 mm), folosite în zonele montane, forestiere, agricole și pe șantiere.

În România, ecartamentul adoptat este cel de 1.435 mm (1.432 mm pentru metrou), însă există și căi ferate istorice cu ecartament îngust (Mocănița, 760 mm), precum și căi ferate cu ecartament larg (tipic rusesc). Orașul Sighetu Marmației (județul Maramureș) a avut aceste trei tipuri de ecartament până la desființarea transportului feroviar pe ecartament îngust între oraș și exploatările forestiere din regiune. În prezent, între Câmpulung la Tisa și Valea Vișeului, calea are și ecartament normal, pentru CFR, și ecartament larg, pentru trenurile ucrainene care circulă pe aici.

În Republica Moldova, ecartamentul adoptat este cel de 1.520 mm. Schimbarea ecartamentului, pentru intrarea în România sau ieșirea de acolo se face la hotarul moldo-român, la depourile speciale în acest scop.

continuare...