Cuptorul (constelație)

Cuptorul
Harta constelației Cuptorul (click pentru mărire)
Denumire
Nume latin	Fornax
Genitiv	Fornacis
Abreviere	For
Observație
(Epoca J2000.0)
Ascensie dreaptă	Între 1h 45m 24s și 3h 50m 21s
Declinație	Între −39° 30′ 46″ și −23° 45′ 23″
Suprafață	398 grd² (Locul 41)
Vizibilitate	Între 50° N și 90° S
Trecere la meridian	15 decembrie, 21h00
Stele
Strălucitoare (m≤3,0)	0
Vizibile cu ochiul liber	62
Bayer / Flamsteed	20
Apropiate (d≤16 al)	1
Cea mai strălucitoare	α For (3,80m)
Cea mai apropiată	LP 944-020 (16,2 al)
Obiecte
Obiecte Messier	0
Ploi de meteori	Niciuna
Constelații învecinate	Balena Eridanul Phoenix Sculptorul

Cuptorul (pe latinește, Fornax) e o mică constelație din emisfera sudică.

Descriere și localizare

Constelația Cuptorul văzută cu ochiul liber. Pentru identificarea mai ușoară au fost trasate linii între stele.

Cuptorul este o constelație greu de remarcat fiind compusă din stele slab luminoase - una singură atinge magnitudinea aparentă de 3. Constelația este în mare parte înconjurată de întinsa Eridanul. Este complet vizibilă din Europa sudică toamna și iarna, între septembrie și ianuarie. În cadrul acestei constelații se găsește (pe cerul îndepărtat) roiul de galaxii din Cuptorul conținând 58 de galaxii. Aflându-se la o distanță de 60 de milioane de ani-lumină, este cel de-al doilea ca depărtare față de noi, după roiul de galaxii din Fecioara. De asemenea, în Cuptorul se găsește și galaxia pitică Cuptorul care nu face însă parte din roiul de galaxii din Cuptorul ci, aflându-se la o distanță de numai 450.000 a-l, este un membru al Grupului Local, grup din care face parte și galaxia noastră .

Istorie

Costelația a fost introdusă între cele 88 de constelații moderne în 1756 sub numele de Cuptorul Chimic ( Fornax Chimiae ) de către Nicolas Louis de Lacaille. Johann Elert Bode a preluat-o sub numele de Apparatus Chemicus în atlasul său stelar Uranographia.

Între 2003 și 2004 Telescopul Spațial Hubble, într-un spațiu mic și relativ sărac în stele din această constelație, a făcut acea expunere de lungă durată denumită Hubble Ultra Deep Field (HUDF). În fotografiile rezultate se disting aproximativ 9.500 de galaxii dintre care, cea mai îndepărtată prezintă o deplasare spre roșu de ~7.