Wikipedia

Fritz Bauer

Fritz Bauer
Date personale
Născut[1][2][5][6] Modificați la Wikidata
Stuttgart, Imperiul German[7] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[1][2][5][6] Modificați la Wikidata
Frankfurt am Main, RFG[8] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiejudecător
procuror Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[9] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuDanemarca
Suedia
Germania
Imperiul German  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Tübingen
Universitatea Ludwig Maximilian din München
Universitatea din Heidelberg
Eberhard-Ludwigs-Gymnasium Stuttgart[*][[Eberhard-Ludwigs-Gymnasium Stuttgart (gymnasium)|​]]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Social Democrat al Germaniei  Modificați la Wikidata
PremiiLudwig-Thoma-Medaille[*][[Ludwig-Thoma-Medaille |​]] ()[3]
Wilhelm-Leuschner-Medaille[*][[Wilhelm-Leuschner-Medaille (highest honor the state of Hesse)|​]] ()[4]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fritz Bauer (n. 16 iulie 1903, Stuttgart – d. 1 iulie 1968, Frankfurt am Main) a fost un procuror și judecător german, care a jucat un rol esențial în demararea celor șase procese penale împotriva membrilor pazei și administrării lagărului de concentrare de la Auschwitz, procese cunoscute în germană ca Auschwitzprozesse (în română Procesele Auschwitz).

La ințiativa lui Fritz Bauer, a fost plasat pe zidul tribunalului landului Hessen din Frankfurt primul articol din Constituția germană: „Demnitatea omului este inviolabilă.”

Biografia modificare

Fritz Bauer s-a născut într-o familie evreiască. A învățat la Eberhard-Ludwigs-Gymnasiums în Stuttgart, apoi a studiat economia și dreptul la universitățile din Heidelberg, München și Tübingen. Și-a dat doctoratul cu profesorul Karl Geiler, care avea să devină după cel de-al Doilea Război Mondial primul prim-ministru (în germană Ministerpräsident) al landului Hessa.

În 1930, Bauer a devenit cel mai tânăr judecător[10] din Reichul German. A fost de devreme activ politic, devenind membru al partidului SPD în 1920. În 1930 a devenit președintele local al Reichsbanner Schwarz-Rot-Gold, o organizație suprapartinică, dominată în practică de SDP, al cărei scop era apărarea democrației parlamentare germane de dușmanii ei interni și externi. În mai 1933 a fost arestat de Gestapo și internat pentru opt luni în Lagărul de concentrare Heuberg, pentru participarea la plănuirea unei greve generale împotriva acaparării puterii de către național-socialiști. A fost exoflisit din justiție.

În 1936 s-a refugiat în Danemarca. De acolo a fugit în Suedia, cu ajutorul localnicilor, când naziștii au început deportarea evreilor din Danemarca către lagărul Theresienstadt. În Suedia a înființat împreună cu Willy Brandt, viitorul cancelar social-democrat, revista Sozialistische Tribüne (română Tribuna socialistă).

În 1949, s-a întors în Germania, unde a devenit director al tribunalului landului din Braunschweig (germană Landgericht Braunschweig). În 1950 a devenit procuror general la tribunalul superior al landului din același oraș. La inițiativa prim-ministrului Georg August Zinn al landului Hessa, a fost numit în funcția de procuror general al landului, cu sediul în Frankfurt am Main. Acolo a decedat în 1968.

Activitate modificare

Unul dintre primele sale cazuri ca procuror general (germană Generalstaatsanwalt) în Braunschweig l-a făcut cunoscut și în străinătate. Este vorba de procesul Remer, unde au fost reabilitați luptătorii de rezistență din 20 iulie 1944 și legitimată încercarea lor de a-l asasina pe Adolf Hitler. Tribunalul și-a apropriat în cuvântarea sa finală vederea lui Bauer că statul nazist nu fusese „un stat de drept, ci un stat de nedrept”[11]

În 1959, Bauer a reușit să determine instituția Bundesgerichtshof din Karlsruhe (curtea federală supremă de justiție germană), să transfere tribunalului landului din Frankfurt cercetarea penală împotriva criminalilor de la Auschwitz. La ordinul său, procurorul a demarat procedura penală împotriva membrilor SS ai lagărului de concentrare Auschwitz. Primul proces, „Strafsache gegen Mulka u. a.” (Procesul penal contra Mulka ș.a.) a început în decembrie 1963.

Fritz Bauer a fost de asemenea cel care a comunicat Mossadului în 1960 locul în care se afla Adolf Eichmann în Argentina, după ce primise însuși această informație de la Lothar Hermann, un fost prizonier de lagăr. Bauer nu avea încredere în justiția și poliția germană, crezând că Eichmann ar fi putut fi prevenit, așa că s-a adresat direct autorităților israeliene. Acest fapt a fost cauza directă a prinderii lui Eichmann.

Din cauza acestor angajamente politice și sociale foarte puternice, Bauer a fost privit ca un corp străin în justiția germană. Îi sunt atribuite două citate: „În sistemul judiciar trăiesc ca în exil”[12] și „Când părăsesc biroul meu, mă aflu în străinătatea dușmănoasă”[13][14]

Publicații modificare

  • Die Kriegsverbrecher vor Gericht. [tr. română Crimele de război în fața justiției]. Postfață de Hans Felix Pfenninger. Seria: Neue Internationale Bibliothek, 3. Europa, Zürich 1945.
  • Das Verbrechen und Gesellschaft.[tr. română Crima și societatea]. Ernst Reinhardt, München 1957.
  • Wurzeln nazistischen Denkens und Handelns. [tr. română Rădăcinile gândirii și acțiunii naziste]. Editor Hessische Landesbank, Frankfurt [circa 1960].
  • Die Wurzeln faschistischen und nationalsozialistischen Handelns. [tr. română Rădăcinile gândirii și acțiunii naziste] Mainz 1961 (31 p.).
  • Die Wurzeln faschistischen und nationalsozialistischen Handelns. [tr. română Rădăcinile gândirii și acțiunii naziste] Europäische Verlagsanstalt (EVA), Frankfurt 1965 (77 p.).
  • Widerstandsrecht und Widerstandspflicht des Staatsbürgers. [tr. română Dreptul la opoziție și datoria cetățenească de a te opune]. Frankfurt 1962.
  • Sexualität und Verbrechen. Beiträge zur Strafrechtsreform. [tr. română Sexualitatea și crima. Contribuții la reforma dreptului penal]. Editori Fritz Bauer, Hans Bürger-Prinz, Hans Giese, Herbert Jäger. Fischer TB, Frankfurt 1963.
  • Die neue Gewalt. Die Notwendigkeit der Einführung eines Kontrollorgans in der Bundesrepublik Deutschland. [tr. română Noua violență.Necesitatea introducerii unui organ de control în Republica Federală Germană]. Editura revistei Ruf und Echo, München 1964 (24 p.)
  • Widerstand gegen die Staatsgewalt. Dokumente der Jahrtausende. [tr. română Opoziția împotriva puterii statale. Documente milenare]. Antologie și comentariu de Fritz Bauer, Fischer TB, Frankfurt 1965.
  • Auf der Suche nach dem Recht. [tr. română În căutarea dreptății]. Mit 20 Fotos und 7 Zeichnungen. [tr. română Cu 20 de fotografii și 7 desene] Franckh’sche Verlagshandlung, Stuttgart 1966.
  • Die Reformbedürftigkeit der Strafrechtsreform. [tr. română Nevoia de reformare a reformei penale]. Sonderreihe „Aus gestern und heute“, 20. Dokumentationen und zeitgeschichtliche Beiträge. München, o. J. [1966] (23 p.)
  • Alternativen zum politischen Strafrecht. [tr. română Alternative la dreptul penal politic]. Discurs la 6 martie 1968 în Bad Nauheim. Bad Homburg v. d. H., Dr. Max Gehlen, Berlin 1968 (15 p.)
  • Vom kommenden Strafrecht. [tr. română Despre dreptul penal viitor]. Prefață de Herbert Jäger. C. F. Müller, Karlsruhe 1969 (85 p.)
  • Die Humanität der Rechtsordnung. Ausgewählte Schriften. [tr. română Umanitatea ordinii de drept. Scrieri alese]. Editori Joachim Perels și Irmtrud Wojak, Campus, Frankfurt 1998, ISBN 3-593-35841-7.

Note modificare

  1. ^ a b „Fritz Bauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Fritz Bauer, Filmportal.de, accesat în  
  3. ^ Zeit Online 
  4. ^ https://www.faz.net/aktuell/rhein-main/skyline-blick-leuschner-medaille-posthum-fuer-fritz-bauer-18339628.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b Fritz Bauer, Brockhaus Enzyklopädie 
  6. ^ a b Fritz Bauer, Autoritatea BnF 
  7. ^ „Fritz Bauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ „Fritz Bauer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
  10. ^ în germană Gerichtassesor, echivalent rangul de probant din alte sisteme de drept
  11. ^ „kein Rechtsstaat, sondern ein Unrechtsstaat”, în decizia Braunschweiger Landgericht din martie 1952
  12. ^ „In der Justiz lebe ich wie im Exil.”
  13. ^ „Wenn ich mein [Dienst-]Zimmer verlasse, betrete ich feindliches Ausland.”
  14. ^ Feindliches Ausland, Der Spiegel, 31 iulie 1995. Accesat la 6 februarie 2013.

Bibliografie modificare

  • Matthias Meusch: Von der Diktatur zur Demokratie. Fritz Bauer und die Aufarbeitung der NS-Verbrechen in Hessen 1956–1968. [tr. română De la dictatură la democrație. Fritz Bauer și confruntarea cu crimele naziste în Hessa 1956-1968] Veröffentlichungen der Historischen Kommission für Nassau Nr. 70., Wiesbaden 2001 ISBN 3-930221-10-1

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fritz_Bauer&oldid=15580701