Fromental Halévy
compozitor francez
| Fromental Halévy | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3][4][5][6]  Paris, Métropole du Grand Paris, Franța |
| Decedat | (62 de ani)[2][3][4][5][7] Nisa, Franța[8][9] |
| Înmormântat | cimitirul Montmartre[*][10] |
| Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
| Părinți | Élie Halévy[*] |
| Frați și surori | Léon Halévy[*] |
| Căsătorit cu | Léonie Halévy[*] |
| Copii | Geneviève Halévy[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Franța |
| Ocupație | compozitor academic musician[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[11][12] |
| Studii | Conservatorul din Paris |
| Gen muzical | operă muzică clasică liturgical music[*] |
| Premii | Prix de Rome () Comandor al Legiunii de Onoare[*] ()[1] |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Clari[*] La Juive[*] |
Modifică date / text  | |
Jacques-François-Fromental-Élie Halévy (n. , Paris, Métropole du Grand Paris, Franța – d. , Nisa, Franța) a fost un compozitor francez. Cea mai cunoscută operă a sa este La Juive ("Evreica").
Biografie
modificareS-a născut într-o familie de evrei. La nouă sau la zece ani, după alte surse, intră la Conservatorul din Paris, unde este remarcat de compozitorul Luigi Cherubini. În 1819 obține bursa "Prix de Rome". După încheierea studiile, devine conducătorul corului teatrului parizian Comédie-Italienne. Apoi intră ca profesor la Conservator și are studenți valoroși ca: Georges Bizet, Camille Saint-Saëns, Antoine François Marmontel.
În 1836 a fost admis ca membru al Institut de France.
Opera
modificare- L'Artisan (1827);
- Le Roi et le batelier (1827);
- Clari (1828), (în italiană); succes modest, deși a avut în rolul principal pe Maria Malibran;
- Le dilettante d'Avignon (1829);
- Attendre et courir (1830);
- La Langue musicale (1830);
- La tentation (1832)
- Les Souvenirs de Lafleur (1833);
- Ludovic (opera)|Ludovic (1833), completare a unei lucrări lăsate nefinalizată de Ferdinand Hérold;
- La Juive (1835), primul său succes;
- L'éclair (1835), de asemenea un succes și în aceeași stagiune;
- Guido et Ginevra (1838);
- Les Treize (1839);
- Le shérif (1839), apreciată de Hector Berlioz;
- Le Drapier (1839);
- Le Guitarréro (1841);
- La reine de Chypre (1841), apreciată de Richard Wagner
- Charles VI (1843);
- Le lazzarone, ou Le bien vient en dormant (1844);
- Les Mousquetaires de la reine (1846);
- Les Premiers pas (1847);
- Le val d'Andorre (1848);
- La Fée aux roses (1849);
- La Tempesta (1850), (în italiană) după Furtuna lui Shakespeare;
- La Dame de pique (1850), după romanul omonim al lui Aleksandr Pușkin;
- Le Juif errant (1852), după romanul lui Eugène Sue
- Le nabab (1853);
- Jaguarita l'Indienne (1855);
- L'Inconsolable (1855);
- Valentine d'Aubigny (1856);
- La magicienne (1858);
- Noé (1858–1862), rămasă nefinalizată și continuată de Georges Bizet.
Note
modificare- ^ Baza de date Léonore
- ^ a b Jacques Fromental Halevy, Find a Grave, accesat în
- ^ a b Jacques Fromental Halévy, Discogs, accesat în
- ^ a b Fromental Halévy, SNAC, accesat în
- ^ a b Jacques François Fromental Élie Halévy, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ HALÉVY Jacques Fromental (în rusă), annuaire prosopographique: la France savante, accesat în
- ^ Jacques Elie Fromental Halevy, certificat de deces[*]
- ^ Fromental Halévy, Archivio Storico Ricordi, accesat în
- ^
- ^ Find a Grave, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
  | Acest articol biografic despre un francez este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |