Wikipedia

Furnizarea de sprijin material pentru terorism

crimă în Statele Unite ale Americii

În legislația Statelor Unite ale Americii⁠(d), furnizarea de sprijin material pentru terorism este o infracțiune interzisă de USA PATRIOT Act și codificată în titlul 18 din Codul Statelor Unite ale Americii⁠(d), secțiunile 2339A și 2339B. Aceasta se aplică în primul rând grupurilor desemnate drept teroriste de către Departamentul de Stat⁠(d). Cele patru tipuri de sprijin descrise sunt „instruire”, „consiliere sau asistență de specialitate”, „servicii” și „personal”.

În iunie 2010, Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a confirmat legea în cazul Holder v. Humanitarian Law Project⁠(d), dar a lăsat, de asemenea, deschisă ușa pentru alte contestații în acest sens.[1] Inculpații din acest caz au încercat să ajute Partidul Muncitorilor din Kurdistan în Turcia și Tigrii Eliberării din Tamil Eelam⁠(d) să învețe mijloace de soluționare pașnică a conflictelor.[2]

Critică

modificare

Dispozițiile privind sprijinul material au fost criticate de grupurile de apărare a drepturilor ca fiind o încălcare a Primului Amendament, deoarece incriminează activități precum distribuirea de literatură, angajarea în activități de susținere politică, participarea la conferințe de pace, formarea în domeniul apărării drepturilor omului și donarea de bani și asistență umanitară, chiar și atunci când sprijinul este destinat doar promovării activităților legale și non-violente.[3] Dispozițiile sunt vagi și de mare anvergură și impun vinovăția prin asociere, pedepsind persoanele nu pentru faptele lor, ci pentru faptele celor pe care i-au sprijinit.[3] Puterea secretarului de stat de a desemna grupuri ca fiind teroriste a fost, de asemenea, criticată ca fiind prea largă, oferind executivului prea multă putere discreționară pentru a eticheta grupurile ca fiind „teroriste” și pentru a incrimina susținătorii acestora.[3] Uniunea Americană pentru Libertăți Civile notează că: „statutele federale privind „sprijinul material” și conspirația permit guvernului să obțină condamnări fără a trebui să demonstreze că a avut loc un act specific de terorism sau că acesta este planificat, sau chiar că un inculpat a intenționat să promoveze terorismul".[4]

David D. Cole⁠(d), în cartea sa Terrorism and the Constitution, a afirmat că:

„... după ce a rămas practic inactivă în primii șase ani de existență, legea privind sprijinul material a devenit, după 11 septembrie, cea mai populară acuzație a Departamentului de Justiție în cazurile antiteroriste. Atracția este ușor de înțeles: condamnările în temeiul legii nu necesită nicio dovadă că acuzatul s-a implicat în terorism, a ajutat sau a instigat la terorism sau a conspirat la comiterea terorismului. Dar ceea ce face legea atractivă pentru procurori - domeniul său de aplicare vast - este tocmai ceea ce o face atât de periculoasă pentru libertățile civile.[5]”

Profesoara Jeanne Theoharis⁠(d) descrie măsurile în termeni la fel de critici:

„Legile privind sprijinul material reprezintă cutia neagră a urmăririlor penale privind terorismul intern, un spațiu schimbător în care pot fi aruncate și clasificate drept suspecte, dacă nu chiar penale, tot felul de activități protejate de Constituție. Neclaritatea lor este esențială. Acestea incriminează vinovăția prin asociere și folosesc adesea convingerile politice și religioase pentru a demonstra intenția și starea de spirit.[6]”

Senatorul american Patrick Leahy⁠(d) a trimis o scrisoare procurorului general Eric Holder⁠(d) și secretarei de stat Hillary Clinton privind ajutorul umanitar în Somalia în 2011. „Am solicitat de mult timp reformarea legilor noastre care reglementează așa-numitul sprijin material pentru terorism. Legea actuală este atât de vastă încât nu poate fi aplicată. Lucrătorii umanitari care încearcă să ofere ajutor somalezilor înfometați se tem că ar putea fi urmăriți penal dacă o parte din ajutor ar ajunge în mâinile al-Shabaab-ului⁠(d), o filială a al-Qaeda care controlează părți din Somalia. Astfel, în timp ce situația din Somalia devine din ce în ce mai disperată, cu copii care mor fără rost, livrarea de alimente și medicamente este împiedicată, în primul rând, de al-Shabaab, care refuză accesul la o mare parte din teritoriul somalez, și, în al doilea rând, de legile noastre prea restrictive. Secretarul de stat are competența de a acorda derogări atunci când scopul nu este implicarea în activități teroriste. Ar trebui să utilizeze imediat această autoritate pentru a se asigura că ajutorul poate ajunge la cât mai mulți somalezi posibil.”[7]

Implementarea

modificare
  Această secțiune este un ciot. Puteți ajuta prin extinderea sa.

Următoarele persoane au fost acuzate sau condamnate pentru furnizarea de sprijin material pentru terorism în temeiul acestei legi.

În septembrie 2010, Biroul Federal de Investigații a efectuat raiduri la activiști din Minneapolis și Chicago, confiscând computere, telefoane mobile și dosare și emițând citații către unele persoane vizate pentru a se prezenta în fața unui mare juriu federal. Agenții FBI căutau dovezi ale unor legături cu organizații teroriste străine, inclusiv Forțele Armate Revoluționare din Columbia și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei.[17][18] Procurorii au legat raidurile de decizia Holder v. Humanitarian Law Project.

În ianuarie 2016, serviciul de socializare Twitter a fost dat în judecată de văduva unui bărbat american ucis în atacul din Amman⁠(d), susținând că permiterea ISIL de a utiliza platforma a constituit sprijin material pentru o organizație teroristă.[19] Procesul a fost respins în temeiul Secțiunii 230⁠(d) din Communications Decency Act⁠(d), care prevede că operatorii unui serviciu informatic interactiv nu sunt responsabili pentru conținutul publicat pe serviciu de către alții.[20]

În timpul Războiului Civil Sirian, un cetățean american naturalizat de origine bosniacă s-a alăturat ISIL și a murit în timp ce lupta. În 2015, șase rezidenți bosniaci din SUA au fost acuzați de furnizare de sprijin material pentru terorism.[21][22] Cei șase au trimis fonduri cuprinse între 150 și 1.850 de dolari, precum și „uniforme militare americane, haine și echipamente tactice, cizme de luptă, materiale militare în surplus și alte articole de la întreprinderi din St. Louis” în august 2013.[23][24]

Note

modificare
  1. ^ „08-1498 Holder v. Humanitarian Law Project (06/21/2010)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ Adam Liptak, Court Affirms Ban on Aiding Groups Tied to Terror Arhivat în , la Wayback Machine., The New York Times, June 21, 2010.
  3. ^ a b c „Factsheet: Material Support | Center for Constitutional Rights”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „A call to courage” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ David Cole and James X. Dempsey (2006) Terrorism and the Constitution: Sacrificing Civil Liberties in the Name of National Security (New Press)
  6. ^ Theoharis, Jeanne (). „U.S. citizen's solitary confinement raises serious questions”. Progressive.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Press Release | Press Releases | Press | U.S. Senator Patrick Leahy of Vermont”. Leahy.senate.gov. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „US court tosses Australian's Guantanamo conviction”. 7 News. . Arhivat din original la . 
  9. ^ „Attorney who helped terrorist gets 10 years in prison”. New York Post. . Accesat în . 
  10. ^ Tran, Mark (). „Profile: Salim Ahmed Hamdan”. The Guardian. London. Accesat în . 
  11. ^ „Minneapolis Man Pleads Guilty to Conspiracy to Provide Material Support to al Qaeda”. Federal Bureau of Investigation. . Arhivat din original la . According to the plea agreement, from about March 2000 through at least December 2003, Warsame conspired with others to provide material support to al Qaeda in the form of personnel, training, and currency. Specifically, in March 2000, Warsame traveled to Afghanistan where he attended an al Qaeda training camp outside Kabul. In the summer of 2000, he then traveled to the al Faruq training camp, where he received further training and met Osama Bin Laden. Warsame subsequently worked at an al Qaeda guesthouse and clinic. 
  12. ^ „Minneapolis Man Sentenced for Conspiracy to Provide Material Support to al Qaeda”. Federal Bureau of Investigation. . Arhivat din original la . 
  13. ^ Tarm, Michael; Sophia Tareen (). „American Mumbai Plotter Sentenced to 35 Years”. ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Sweeney, Annie (). „Chicago man gets 35 years in Mumbai terror attack”. Chicago Tribune. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „David Headley has no right to live: relative of 26/11 US victims”. Press Trust of India appearing on NDTV.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ Translating Terrorism: Is publishing radical Islamic texts on the Internet a crime? Arhivat în , la Wayback Machine. By Mark Joseph Stern, Slate, Sept. 3, 2014
  17. ^ Colin Moynihan, F.B.I. Searches Antiwar Activists' Homes Arhivat în , la Wayback Machine., New York Times, September 24, 2010
  18. ^ Search warrant Arhivat în , la Wayback Machine. and subpoena Arhivat în , la Wayback Machine. (Indymedia)
  19. ^ „Lawsuit Blames Twitter for ISIS Terrorist Attack”. Wall Street Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „Twitter is not legally responsible for the rise of ISIS, rules California district court”. The Verge. Vox Media. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ „Feds lodge terror charges against six”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Abdullah Ramo Pazara”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Masunaga, Samantha (). „6 Bosnian immigrants indicted in alleged overseas terror financing ring”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Goudie, Chuck (). „Suburban mom claims 'combatant immunity' in terror case”. ABC 7. Arhivat din original la . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Furnizarea_de_sprijin_material_pentru_terorism&oldid=16680055