Galatea (satelit)

Pentru the asteroid, vedeți 74 Galatea.

Descoperire
Galatea
Galatea așa cum a fost văzută de Voyager 2 (alungirea se datoreză vitezei sondei)
Descoperit de	Stephen P. Synnott^[1] și Voyager Imaging Team
Dată descoperire	iulie 1989
Denumiri
Denumire MPC	Neptun VI
Pronunție	/ga.la'te.a/
Denumit după	Γαλάτεια Galateia
Atribute	Galatean^[2] /ga.la.te'an/
Caracteristicile orbitei^[3]^[4]
Epocă 18 august 1989
Axa semi-majoră	61 952,57 km
Excentricitate	0,00022 ± 0,00008
Perioadă orbitală	0,42874431 ± 0,00000001 z
Înclinație	0,052 ± 0,011° (față de ecuatorul lui Neptun) 0,06° (față de planul Laplace local)
Sateliți	Neptun
Caracteristici fizice
Dimensiuni	204×184×144 km (±~10 km)^[5]^[6]
Raza medie	87,4 ± 4,9 km^[4]
Volum	~2,8×10⁶km³
Masă	2,12 ± 0,08 ×10¹⁸ kg^[7]
Densitate medie	~0,75 g/cm³ (estimare)^[8]
Gravitație	~0,018 m/s²^[a]
Viteză cosmică	~0,056 km/s^[b]
Perioadă de rotație	sincronă
Înclinare axială	zero
Albedo	0,08^[5]^[8]
Temperatură	~51 K medie (estimare)
Magnitudinea aparentă	21,9^[8]

Galatea /ga.la'te.a/, cunoscută și sub numele de Neptun VI, este al patrulea cel mai apropiat satelit interior al lui Neptun. Este numit după Galatea, una dintre cele cincizeci de Nereide ale legendelor grecești, de care Ciclopul Polifem era îndrăgostit în zadar.

Descoperire

Galatea în interiorul unui arc de inel slab lângă Neptun

Galatea a fost descoperită la sfârșitul lui iulie 1989 din imaginile realizate de sonda Voyager 2. A primit denumirea temporară S/1989 N 4. Descoperirea a fost anunțată (IAUC 4824) pe 2 august 1989 și menționează „10 cadre făcute în 5 zile”, implicând o dată de descoperire cu ceva timp înainte de 28 iulie. Numele a fost dat pe 16 septembrie 1991.

Proprietăți fizice

Galatea are o formă neregulată și nu prezintă semne de modificare geologică. Este probabil să fie o grămadă de moloz reacretată din fragmente din sateliții originali ai lui Neptun, care au fost distruși de perturbațiile de la Triton la scurt timp după capturarea acelui satelit pe o orbită inițială foarte excentrică.

Orbită

Orbita Galateei se află sub raza orbitei sincrone a lui Neptun, așa că se îndreaptă încet spre interior din cauza decelerației mareice și se poate ciocni cu planeta sau se poate destrăma într-un nou sistem de inele planetare la depășirea limitei Roche din cauza întinderii mareice.

Galatea pare a fi un satelit păstor pentru inelul Adams care este la 1.000 kilometri (620 mi) în afara orbitei sale. Rezonanțe cu Galatea în raportul de 42:43 sunt, de asemenea, considerate mecanismul cel mai probabil pentru limitarea arcurilor inelare unice care există în acest inel. Masa lui Galatea a fost estimată pe baza perturbațiilor radiale pe care le induce asupra inelului.

Note

^ Surface gravity derived from the mass m, the gravitational constant G and the radius r: Gm/r².
^ Escape velocity derived from the mass m, the gravitational constant G and the radius r: $Format:Radical$ .

Deoarece Galatea are o formă neregulată, gravitația reală a suprafeței și viteza cosmică vor varia semnificativ între diferitele poziții de pe suprafață.

Referințe

^ Planet Neptune Data http://www.princeton.edu/~willman/planetary_systems/Sol/Neptune/
^ AMIA (1999) Transforming health care through informatics
^ Jacobson, R. A.; Owen, W. M., Jr. (2004). „The orbits of the inner Neptunian satellites from Voyager, Earthbased, and Hubble Space Telescope observations”. Astronomical Journal. 128 (3): 1412–1417. Bibcode:2004AJ....128.1412J. doi:10.1086/423037  .
^ ^a ^b Showalter, M. R.; de Pater, I.; Lissauer, J. J.; French, R. S. (2019). „The seventh inner moon of Neptune” (PDF). Nature. 566 (7744): 350–353. Bibcode:2019Natur.566..350S. doi:10.1038/s41586-019-0909-9. PMC 6424524  . PMID 30787452. Arhivat din original (PDF) la 22 februarie 2019. Accesat în 23 septembrie 2022.
^ ^a ^b Karkoschka, Erich (2003). „Sizes, shapes, and albedos of the inner satellites of Neptune”. Icarus. 162 (2): 400–407. Bibcode:2003Icar..162..400K. doi:10.1016/S0019-1035(03)00002-2.
^ Williams, Dr. David R. (22 ianuarie 2008). „Neptunian Satellite Fact Sheet”. NASA (National Space Science Data Center). Accesat în 13 decembrie 2008.
^ Porco, C.C. (1991). „An Explanation for Neptune's Ring Arcs”. Science. 253 (5023): 995–1001. Bibcode:1991Sci...253..995P. doi:10.1126/science.253.5023.995. PMID 17775342.
^ ^a ^b ^c „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL (Solar System Dynamics). 24 octombrie 2008. Accesat în 13 decembrie 2008.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Galatea (satelit)

Profilul lui Galatea de către NASA’s Solar System Exploration
Sateliții cunoscuți ai lui Neptun (de Scott S. Sheppard)

[Surface_gravity-9] Surface gravity derived from the mass m, the gravitational constant G and the radius r: Gm/r².

[Escape_velocity-10] Escape velocity derived from the mass m, the gravitational constant G and the radius r: $Format:Radical$ .

[Willman-Neptune-1] Planet Neptune Data http://www.princeton.edu/~willman/planetary_systems/Sol/Neptune/

[2] AMIA (1999) Transforming health care through informatics

[Jacobson2004-3] Jacobson, R. A.; Owen, W. M., Jr. (2004). „The orbits of the inner Neptunian satellites from Voyager, Earthbased, and Hubble Space Telescope observations”. Astronomical Journal. 128 (3): 1412–1417. Bibcode:2004AJ....128.1412J. doi:10.1086/423037  .

[Showalter2019-4] Showalter, M. R.; de Pater, I.; Lissauer, J. J.; French, R. S. (2019). „The seventh inner moon of Neptune” (PDF). Nature. 566 (7744): 350–353. Bibcode:2019Natur.566..350S. doi:10.1038/s41586-019-0909-9. PMC 6424524  . PMID 30787452. Arhivat din original (PDF) la 22 februarie 2019. Accesat în 23 septembrie 2022.

[Karkoschka2003-5] Karkoschka, Erich (2003). „Sizes, shapes, and albedos of the inner satellites of Neptune”. Icarus. 162 (2): 400–407. Bibcode:2003Icar..162..400K. doi:10.1016/S0019-1035(03)00002-2.

[Williams2008-nssdc-6] Williams, Dr. David R. (22 ianuarie 2008). „Neptunian Satellite Fact Sheet”. NASA (National Space Science Data Center). Accesat în 13 decembrie 2008.

[Porco1991-7] Porco, C.C. (1991). „An Explanation for Neptune's Ring Arcs”. Science. 253 (5023): 995–1001. Bibcode:1991Sci...253..995P. doi:10.1126/science.253.5023.995. PMID 17775342.

[jplssd-8] „Planetary Satellite Physical Parameters”. JPL (Solar System Dynamics). 24 octombrie 2008. Accesat în 13 decembrie 2008.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[a]

[b]