Galatea
UrmașiIlirios
Keltos[*][[Keltos (mythical daughter of Heracles and Celtine)|​]]  Modificați la Wikidata
TatăNereus[1][2]  Modificați la Wikidata
MamăDoris[*][[Doris (Oceanid of Greek mythology)|​]][1][2]  Modificați la Wikidata
BunicPontus[3][4]  Modificați la Wikidata
Oceanus  Modificați la Wikidata
BunicăGeea[3][4]  Modificați la Wikidata
Thetys  Modificați la Wikidata


Galateea (greacă Γαλάτεια „cea care este albă ca laptele”)[5] este o nereidă[6] (fiica lui Nereu și Doris).[7] din mitologia greacă[8].

De ea s-a îndrăgostit strașnicul ciclop sicilian Polifem[9], însă ea l-a respins deoarece era îndrăgostită de Acis, atrăgând astfel gelozia ciclopului. Polifem l-a strivit pe Acis de o stâncă, iar Galateea a transformat picăturile lui de sânge înt-un râu frumos și transparent[10] care curge din muntele Etna.

Note modificare

  1. ^ a b IeSBE / Galateia, v mifologii[*][[IeSBE / Galateia, v mifologii (articol enciclopedic)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ a b RSKD / Galatea[*][[RSKD / Galatea (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ a b Teogonia 
  4. ^ a b RSKD / Nereus[*][[RSKD / Nereus (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ Galene in the Smith Classics Dictionary Arhivat în , la Wayback Machine.. Sufixul -teia sau -theia înseamnă „zeiță”, ca și în alte nume de Nereide: Amatheia, Psamathe, Leukotheia, Pasitheia, etc. Hesiod has both a Galene ("Calm-Sea") and a Galateia named as Nereids. Galateia as "sea-calm Goddess" seem a likely inference; the reasoning for Galateia as Milky-White comes from the adjectival form of galaktos, galakteia.
  6. ^ Гомер. Илиада XVIII 45; Гесиод. Теогония 250; Псевдо-Аполлодор. Мифологическая библиотека I 2, 7; Вергилий. Энеида IX 102; Овидий. Фасты VI 733; Валерий Флакк. Аргонавтика I 135; Гигин. Мифы. Введение 8; Нонн. Деяния Диониса XXXIX 255
  7. ^ Format:ВТ-ЭСБЕ
  8. ^ Мифы народов мира. М., 1991-92. В 2 т. Т.1. С.262, Любкер Ф. Реальный словарь классических древностей. М., 2001. В 3 т. Т.2. С.38
  9. ^ Феокрит. Идиллии VI 6-19; Проперций. Элегии III 2, 5; Лукиан. Морские разговоры 1
  10. ^ Овидий. Метаморфозы XIII 738—897