Gara Bușag

gară din România
Bușag
Informații generale
AdresăStrada 115 nr.12, 437349,
Sat Bușag, Tăuții Măgherăuș, Maramureș
Coordonate47°39′53″N 23°25′42″E ({{PAGENAME}}) / 47.66472°N 23.42833°E
LiniiMagistrala CFR 400
Gări adiacentegara Baia Mare
gara Cicârlău  Modificați la Wikidata
Structurăla nivel
Peroane1
Linii4
Istoric
Alte informații
ProprietarCompania Națională de Căi Ferate CFR SA
AdministratorCompania Națională de Căi Ferate CFR SA
Servicii
Stația precedentă   CFR   Stația următoare
către Satu Mare
CFR Magistrala CFR 400
către Brașov
Locația
Map
Secțiunea de cale ferată pentru Gara Bușag
Magistrala:CFR 400
Ecartament:1.435 mm
Înclinație maximă:
STR
spre Satu Mare
HST
472,0 Cicârlău
HST
468,8 Bușag
hKRZWae
Săsar
leer ABZgl+l KBHFeq
457,7 Baia Mare
hKRZWae
Lăpuș
STR
de la Jibou

Gara Bușag este o stație de cale ferată care deservește Tăuții Măgherăuș, județul Maramureș, România, situată pe Magistrala CFR 400.

Bușag a fost legat la rețeaua de cale ferată în 1884, odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Satu Mare – Baia Mare.[1][2] Calea ferată Satu Mare–Baia Mare face parte din Magistrala CFR 400 și are o lungime de 60 km.[3] În 1882, la Cluj (în maghiară Kolozsvár) un grup de oameni de afaceri au înființat „Societatea anonimă a căilor ferate locale Satu Mare – Baia Mare” (în maghiară "Szatmárnémeti – Nagybánya helyi vasúti részvénytársaság"). Societatea, având capital privat multinațional, a obținut concesiunea pentru construirea căii ferate care să conecteze Satu Mare (în maghiară Szatmárnémeti) de Baia Mare (în maghiară Nagybánya).[4] Linia concesionată cu o lungime de 56,3 km pornește din Botiz (în maghiară Batiz), ca nod de legătură la linia deja existentă Debrecen – Szatmárnémeti (Satu Mare) – Királyháza (Korolevo) – Máramarossziget (Sighetu Marmației), a fost construită între anii 1882-1884.[4][5] Porțiunea de linie Satu Mare – Botiz a fost exploatată în comun de către Helyi Érdekű Vasút (Calea Ferată de Interes Local) și Északkeleti Vasúttal (Căile Ferate Nord-Est). În 1904, datorită exploatării greoaie a porțiunii comune de linie, HÉV a construit o porțiune de 3,8 km care lega Botizul de stația Satu Mare a Căilor Ferate Maghiare (Magyar Államvasutak).[6][5]

Gara Bușag este situată în orașul Tăuții Măgherăuș, satul Bușag, amplasată pe secția interoperabilă Deda – Dej Triaj – Jibou – Baia Mare – Satu Mare, la kilometrul 11+100 față de stația Baia Mare, respectiv la kilometrul 48+900 față de stația Satu Mare. Stația este dotată cu instalație de centralizare electromecanică CEM.[7]

Stația Bușag are 4 linii, dintre care două sunt folosite pentru trenurile de pasageri cât și pentru trenurile de marfă (Liniile 2 și 3), iar celălalte două sunt folosite pentru încărcare și descărcare mărfuri din mijloace de transport auto (Liniile 1 și 4).[8][9] Cea mai scurtă linie are o lungime de 420 m iar ce mai lungă are 675 m.[9]

Calea ferată asigură legătura orașului Tăuții Măgherăuș pe Magistrala 400 spre Baia Mare și Satu Mare pentru transportul feroviar de călători și marfă. Prin gara Bușag trec zilnic trenuri InterRegio (IR) și Regio (R) ale operatorilor CFR Călători și InterRegional Călători.[10]

Distanțe față de alte gări din România și Europa

modificare

Distanțe față de alte gări din România

modificare
  • Bușag și Arad - 303 km
  • Bușag și Baia Mare - 11 km
  • Bușag și București Nord (via Cluj-Napoca) - 701 km
  • Bușag și București Nord (via Deda) - 635 km
  • Bușag și Cluj-Napoca - 204 km
  • Bușag și Jibou - 69 km
  • Bușag și Oradea - 182 km
  • Bușag și Satu Mare - 49 km

Distanțe față de alte gări din Europa

modificare
  • Bușag și   Keleti Budapesta (via Arad) - 556 km
  • Bușag și   Hauptbahnhof Viena (via Arad) - 818 km

Bibliografie

modificare
  • Leonard Alexandru Pop (). Conectarea orașului Baia Mare la rețeaua feroviară. Baia Mare: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. ISBN 978-606-8967-15-8. 
  • Ioan Gheorghe Petrescu (). Rețeaua căilor ferate române : Geografie feroviară. București: Editura Transporturilor și Telecomunicațiilor. 
  • Laura Temian, Lazăr Temian, Valentin Băințan, Zamfir Dragomir, Laviniu Ardelean (). File de cronică : ținuturile Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș. Volumul I (din paleolitic până în 1918). Baia Mare: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. ISBN 978-973-1748-73-3. 
  1. ^ Leonard Alexandru Pop (). Conectarea orașului Baia Mare la rețeaua feroviară. Baia Mare: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. p. 9. ISBN 978-606-8967-15-8. 
  2. ^ Laura Temian, Lazăr Temian, Valentin Băințan, Zamfir Dragomir, Laviniu Ardelean (). File de cronică : ținuturile Chioar, Codru, Lăpuș, Maramureș. Volumul I (din paleolitic până în 1918). Baia Mare: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare. p. 439. ISBN 978-973-1748-73-3. 
  3. ^ Pop 2019, p. 29.
  4. ^ a b Pop 2019, p. 30.
  5. ^ a b Ferenc Horváth și Mihály Kubinszky. „Mûszaki Szemle nr. 35/2006. Magyar vasúti építkezések Erdélyben” (PDF). epa.oszk.hu (în maghiară). Elektronikus Periodika Archívum és Adatbázis. Accesat în . 
  6. ^ Pop 2019, p. 31.
  7. ^ „HARTA SISTEMELOR DE CIRCULAȚIE” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  8. ^ „INFRASTRUCTURILE DE SERVICII ÎN STAȚIILE DE CALE FERATĂ ȘI SERVICIILE FURNIZATE” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ a b „Regionala: CLUJ HM: Bușag” (PDF). cfr.ro. Pagina oficială a Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Accesat în . 
  10. ^ „Plecări/sosiri stație Bușag în 04.06.2021”. mersultrenurilor.infofer.ro. Informatică Feroviară. . Accesat în . 

Legături externe

modificare