Deschide meniul principal
Stema Gărzii patriotice regale croate cu deviza Pentru rege și țară
Uniformă de Honvéd

Garda patriotică regală croată (în croată Kraljevsko Hrvatsko Domobranstvo[1][2][3][4] sau Garda patriotică regală croato-maghiarăKraljevsko hrvatsko-ugarsko domobranstvo[5][6] sau Garda patriotică croato-slavonăHrvatsko-slavonsko domobranstvo[7][8] adesea doar Domobranstvo sau Domobran; în germană Kroatisch-slawonische Landwehr[9], în maghiară Horvát-szlavon Honvédség[10]) a fost secțiunea croată a Forțelor de apărare regale maghiare (în maghiară Magyar Királyi Honvédség), care a existat din 1868 până în 1918. Forțele armate au fost create printr-un decret al Parlamentului Croației în 5 decembrie 1868, ca rezultat al Compromisului croato-maghiar.

Compromisul prevedea patru condiții:

  1. Croații își vor face stagiul militar în Regatul Croației și Slavoniei
  2. Instrucția militară va fi făcută în croată
  3. Vor fi înființate academii militare pentru recruții Gărzii patriotice
  4. Unitățile militare croate își vor putea lua nume croate

NoteModificare

  1. ^ "Izvještaj sa sjednice Sabora" Primorac, list za politiku, narodno gospodarstvo i pomorstvo, br. 136., Kraljevica, 12. studenog 1876.
  2. ^ "Narodnjačka čestitka hrvatskoj domovini" Primorac, list za politiku, narodno gospodarstvo i pomorstvo, br. 117., Kraljevica, 30. prosinca 1875., str. 1 (231)
  3. ^ Branislav, list za politiku i narodno gospodarstvo, Osijek, 21. kolovoza 1878.
  4. ^ Saborski dnevnik Kraljevinah Hrvatske, Slavonije i Dalmacije, Opseg 2, LXXI. sjednica održana 12. siječnja 1884., str. 1001.
  5. ^ Josip Pliverić: Spomenica o državnopravnih pitanjih hrvatsko-ugarskih, Zagreb, Kraljevsko zemaljska tiskara, 1907., str. 20.-31.
  6. ^ Miroslav Krleža, Hrvatski bog Mars, Zagreb : Zora, 1965, p. 456.
  7. ^ Zemlje ugarske krune 1880.-1914. u svjetlu statističkih izvora, Odsjek za povijest Facultatea de filosofie din Zagreb
  8. ^ Ewelina Suchorzebska: Zur Geschichte der polnischen Militärsprache in der Habsburgermonarchie, Universität Wien, 2009.
    „...ein gemeinsames Heer und eine gemeinsame Marine unter einem Reichskriegsminister vor, außerdem drei Landwehren, eine österreichische, eine ungarische und eine kroatisch-slawonische.”
    —Zur Geschichte der polnischen Militärsprache in der Habsburgermonarchie, s.16
  9. ^ Österreichisches Biographisches Lexikon 1815–1950, Bd. 4 (Lfg. 19, 1968), S. 343; Friedrich (Miroslav) Gf. (1814-1877), Generalmajor
  10. ^ hu A Pallas nagy lexikona IX, (1895.), Budimpešta: Pallas; "Horvát-Szlavonország"

[cs:Královská chorvatská zeměbrana]]