Gelem, Gelem
Gelem, Gelem | |
Versuri | Žarko Jovanović[*] |
---|---|
Muzica | Žarko Jovanović[*] |
Modifică date / text |
Gelem, Gelem este imnul internațional al romilor. Este cunoscut de asemenea sub alte denumiri (unele similare) printre care "Gyelem, Gyelem", "Dzelem, Dzelem","Dželem, Dželem", "Djelem, Djelem", "Ђелем, Ђелем", "Џелем, Џелем", "Джелем, джелем" (în alfabetul chirilic), "Opré Roma" sau "Romale, Shavale".
Istoric
modificareProveniența melodiei nu este prea clară, existând în prezent mai multe versiuni ale ei, dar toate îi atribuie o origine folclorică. Conform studiului elaborat de Elena Marushiakova și Vesselin Popov, cântecul a fost cules pentru prima dată de cântărețul de țambal bulgar Milan Aivazov (născut în 1922 în orașul Plovdiv, muzicant autodidact și care a făcut parte din Duetul Aivazov), care a ascultat-o de la bunicul său. După această versiune, Milan Aivazov și-a amintit melodia și titlul, dar a uitat textul [1].
După alte versiuni, melodia ar fi originară din România și a devenit populară în spectacolele de varietăți din anii '20-'30 ai secolului al XX-lea. În anii '60 ai aceluiași secol, melodia devenise foarte populară în Iugoslavia, existând mai multe texte pe aceeași muzică. Versurile cântecului au devenit foarte populare de-a lungul anilor, cântecul fiind folosit în anul 1967 drept coloană sonoră a filmului iugoslav "Am întâlnit țigani fericiți" (în sârbă Skupljači perja), în interpretarea actriței și cântăreței Olivera Vučo[2].
Pentru a evoca suferințele îndurate de romi în timpul celui de-al doilea război mondial (Poraimos), compozitorul iugoslav de etnie romă Jarko Jovanović a compus o variantă a cântecului și l-a pus pe muzica tradițională a romilor. Varianta în limba romanes ("Gelem, Gelem", cunoscut de asemenea sub numele de "Opré Roma" - Sus romule! sau cel de "Romale, Chavale" - Romilor, Flăcăilor), a fost adoptată ca imn internațional al romilor la primul Congres Mondial al Rromilor, ținut la Londra în zilele de 6-8 aprilie 1971.
Cu prilejul celui de-al doilea Congres Mondial al Romilor, ținut la Geneva în 1978, după cum își amintește Donald Kenrick, Jarko Jovanovic și medicul germano-elvețian Jan Cibula au rescris textul pe melodia populară devenită imn. Noua variantă a cântecului "Gelem, Gelem" a fost aprobată de Congres, care a cântat-o la sfârșitul întrunirii. O variantă postată pe pagina veche a Ministerului Educației din România este cea interpretată de Gheorghe Sarău, în anul 2004 [5]
La întâlnirile și congresele următoare, organizațiile naționale rome (în special din Europa Centrală) au adoptat treptat imnul ca imn oficial. Una dintre cele mai cunoscute interpretări se datorează cântărețului iugoslav Šaban Bairamovic care a înregistrat mai multe versiuni ale cântecului în anii '80 [1]. În consonanță cu creativitatea deosebită a comunităților rome din întreaga lume, au fost scrise mai multe versuri pe muzica imnului romilor, inclusiv în limba română.
În anul 1990, Congresul Mondial al Rromilor de la Varșovia a publicat versurile oficiale ale acestui imn, care are patru strofe.
Text
modificareAcest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Există mai multe versiuni atât ale textului, cât și ale muzicii. În toate dintre ele se face referire la condiția nomadă a populației rrome. De asemenea, este menționată Legiunea Neagră (Kali Lègia), cu aluzie la culoarea uniformelor trupelor SS germane care au participat la genocidul populației rome în timpul celui de-al doilea război mondial și care poate fi extinsă ca un simbol al persecuțiilor seculare la adresa romilor.
Versiunea cea mai cunoscută a cântecului, cea devenită imn, este următoarea:
Gelem, gelem, lungone dromentza Sasas vi man bari familia, Putar, Devla, te kale udara Opre, rroma! Isi vaht akana, |
Am cutreierat, am umblat de-a lungul drumurilor lungi, Aveam și eu familie mare, Deschide, Doamne, porțile tale cele negre Sus, omule! Este timpul acum, |
Note
modificareLegături externe
modificare- Patrin Web Journal - Gelem, Gelem: Imnul rromilor
- The Score to Gelem Gelem
- Kosovo Roma Oral History Project Arhivat în , la Wayback Machine. - Roma Culture: Music
- [1] Arhivat în , la Wayback Machine. Loyko: Djelem
- [2] Arhivat în , la Wayback Machine. - Original song by "Opre Roma" Sung by Jarko Jordanovic
- [3] -more informantion on Roma- this website has a link to alternative song spellings: [4]
- [5] http://www.old.edu.ro/download/Gelem_gelem.mp3 Arhivat în , la Wayback Machine.