Deschide meniul principal

BiografieModificare

Născut în familia medicului de oraș Heinrich Hoffmann, tânărul Georg s-a ocupat în casa părintească în principal cu muzica și pictura. La vârsta de 13 ani a fost trimis la unchiul său, medicul și botanistul Adam Hoffmann în Herborn, a cărui fiică i-a învățat limbi: latina, greaca antică și franceză. O mare influență asupra alegerii căii de viață a lui Georg a avut-o unchiul său care l-a entuziasmat pentru botanica.

Din 1779, Hoffmann a început să studieze medicina, mai întâi la Academia Nassauensis (un colegiu german asemănător unei universități) din Herborn și apoi, din 1780, la Universitatea din Erlangen, unde și-a luat doctoratul la 25 noiembrie 1786.[1]

Deja în 1786, a primit premiul întâi, medalia de aur, al Academiei de Științe din Lyon[2] pentru lucrarea sa despre beneficiile lichenilor în medicină și economie în opera sa Mémoires sur l’utilité de Lichens.[3]

În 1789 a fost numit profesor de medicină și botanică la Universitatea din Erlangen, iar în 1792 a acceptat o profesură pentru medicină și botanică la Universitatea Georg-August din Göttingen care a avut un renume mai mare pe acest timp. Acolo Hoffmann a fost numit și directorul grădinii botanice, unde în 1801 Johann Wolfgang von Goethe (1801) și Alexander von Humboldt l-au vizitat de mai multe ori, fascinați de lucrările sale despre criptogamele și ascultând prelegerile sale.[4] Dar din cauza intrigilor ale botanistului Johannes Flügge (1775-1816) și chimistului Friedrich Stromeyer (1776-1835) care au vrut să-l instaleze pe prietenul lor Heinrich Adolf Schrader (1767-1836) drept șef al gardinii botanice, Hoffmann s-a văzut nevoit de a termina cooperația cu această universitate. A ieșit din funcție spre sfârșitul anului 1803, după ce i s-a fost oferit scaunul pentru botanică la Universitatea din Moscova. Din septembrie 1804 a ocupat postul de profesor titular în departamentul de Botanică al Institutului de Științe Fizice și Matematice al Universității din Moscova, care a fost deschis în același an. El a adus la Moscova o bibliotecă și un ierbar mare. Bogăția acestuia nu s-a datorat recoltelor proprii, ci mai mult celeilaltor ierbarii pe care le-a putut adăuga. Astfel, ierbarul lui Hoffmann a inclus exemplare colectate de cei mai renumiți botanici ai vremii ca de exemplu cele a lui Albrecht von Haller, Johan Andreas Murray, Jakob Friedrich Ehrhart, Johann Reinhold Forster, Georg Forster, David Heinrich Hoppe, Peter Thunberg și James Edward Smith.[5] După ce a fondat grădina botanică din oraș pe baza unei grădini farmaceutice, a devenit primul ei director.[6]

În urma Incendiului din Moscova, pricinuit de Napoleon Bonaparte în 1812, a pierdut casa și toată averea, astfel și părțile ierbarului păstrate de el în casa sa, dar și-a îmbunătățit din nou situația financiară prin publicarea Genera Plantarum Umbelliferarum în 1814.[7] Totuși s-a căsătorit încă în același an (3 copii, soția a decedat deja în 1817).[1] și în 1817 a fost ales membru al Academiei Rusă de Științe, iar în 1819 a fost numit membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus. Marea parte al ierbarului însă a supraviețuit și se păstrează în ierbariul Universității din Moscova până în prezent.[8][9]

Hoffmann a fost cunoscut în primul rând pentru lucrările sale ilustrate cu desene propri despre licheni și ciuperci. El a realizat și în domeniul plantelor superioare în cadrul descrierii pășunilor referitor la domeniul genului Salix (salcie).[3] Mai departe, savantul a descris pentru prima dată sau rescris 177 specii, de exemplu mușchii Riccia canaliculata, Riccia ciliata, Riccia bifurca și Orthotrichum cululatum sau ciuperca Kretzschmaria deusta (vezi și mai jos).[10]

Specii și genuri descrise de HoffmannModificare

 
Anthriscus cerefolium
 
Iris caucasica

Savantul a prim-descris și rescris 177 de specii și genuri.[10] În urmare o mică selecție.

  • Peltigera amplissima Hoffm. (1796)
  • Peltigera crocea Hoffm. (1794)
  • Peltigera polydactyla (Neck.) Hoffm. (1796)
  • Peltigera venosa (L.) Hoffm. (1796)
  • Pimpinella glauca Hoffm.
  • Quercus pedunculata (L.) Hoffm.
  • Salix decipiens Hoffm.
  • Serapias latifolia atrorubens Hoffm.
  • Sphaeria deusta Hoffm.
  • Sphaeria nivea Hoffm.
  • Turgenia latifolia Hoffm.

SocietățiModificare

OnoruriModificare

 
Hoffmannia refulgens

Publicații (selecție)Modificare

 
Hoffm.: Enumeratio Lichenum
  • Enumeratio lichenum iconibus et descriptionibus illustrata, Editura Wolfgang Walther, Erlangen 1784 [3]
  • Historia salicum iconibus illustrata, Editura Siegfried Lebrecht, Leipzig 1785 [4]
  • De vario Usu Lichenum, Erlangen 1786
  • Mémoires sur l’utilité de Lichens, Lyon 1787 (publicat împreună cu lucrările lui Pierre J. Amoreux și Pierre Rémi François de Paul Willemet) [5]
  • Vegetabilia cryptogama, Editura Annier, Lyon 1787 [6]
  • Descriptio et adumbratio plantarum e classe cryptogámica Linnaei qua lichenes dicuntur..., (1789-1801)
  • Nomenclator Fungorum, volumul 1, Berlin 1789
  • Nomenclator Fungorum, volumul 2, Berlin 1790
  • Hortus Gottingensis, quem proponit simulque orationem inchoandae professioni sacram indicit, Göttingen 1793
  • Historia salicum, iconibus illustrata, Leipzig 1785-1787
  • Deutschlands Flora, oder, Botanisches Taschenbuch, 4 volume, Editura Johann Jacob Palm, Erlangen 1791, 1795, 1800 și 1804
  • Compendium Florae Britannicae, Erlangen 1801 (împreună cu James Edward Smith)
  • Enumeratio plantarum et seminum hort botanici mosquensis, Moscova 1808
  • Vegetabilia in hercyniae subterraneis collecta iconibus descriptionibus et observationibus illustrata, Editura Frauenholz, Nürnberg 1811
  • Genera Plantarum Umbelliferarum, 2 volume, Moscova 1814 și 1816
  • Herbarium vivum, sive collectio plantarum siccarun, Caesareae Universitatis Mosquensis. Pars secunda, continents . . . Moscova 1825

NoteModificare

  1. ^ a b Leibnitzinstitut
  2. ^ „Allgemeine Literatur-Zeitung”, nr. 35, de vineri, 9 februarie 1787, p. 327 [1]
  3. ^ a b Gerhard Wagenitz: „Goethe und die Botanik” în: Elmar Mittler și alții (ed.): „Der gute Kopf leuchtet überall hervor – Goethe, Göttingen und die Wissenschaft”, catalog pentru expoziția în Biserica Paulinelor (6 iunie-29 august 1999), Göttingen 1999, p. 175
  4. ^ Gerhard Wagenitz: „Goethe und die Botanik” în: Elmar Mittler și alții (ed.): „Der gute Kopf leuchtet überall hervor – Goethe, Göttingen und die Wissenschaft”, catalog pentru expoziția în Biserica Paulinelor (6 iunie-29 august 1999), Göttingen 1999, p. 175-179
  5. ^ „Huntia”, vol. 11, nr.2
  6. ^ Johann Adolph Schultes: „Grundriss einer Geschichte und Literatur der Botanik”, Editura C. Schaumburg und Compagnie, Viena 1817, p. 222-223
  7. ^ Johann Gottfried Digler: „Polytechnisches Journal”, vol. 36, Editura J. G. Cotta, Stuttgart 1830, p. 165
  8. ^ „Neuer Nekrolog der Deutschen”, vol. 2, Editura Bernh. Fr. Voigt, Ilmenau 1828, p. 830
  9. ^ J. S. Ersch și J. G. Gruber (ed.): „Allgemeine Encyklopädie der Wissenschaften und Künste”, partea a 2-a, Editura F. A. Brockhaus, Leipzig 1832, p. 273
  10. ^ a b IPNI
  11. ^ Membrii ai Leopoldinei
  12. ^ Lotte Burkhardt: „Verzeichnis eponymischer Pflanzennamen”, Botanischer Garten und Botanisches Museum Berlin der Freien Universität Berlin, Berlin 2018 [2]
  13. ^ G. Castillo-Campos și colaboratori: „ Hoffmannia arqueonervosa (Rubiaceae), una especie nueva del centro de Veracruz, México”, în: „Revista mexicana de biodiversidad”. vol 84, nr. 3, p. 751-755

BibliografieModificare

  • Jan-Peter Frahm, Jens Eggers: „Lexikon deutschsprachiger Bryologen”, în: „Zeitschrift zur Moosforschung in Deutschland”, volum suplimentar, Editura J.-P. Frahm/Botanisches Institut der Universität Bonn, Bonn 2005, ISBN 978-3-8311-0986-9
  • Renate Grumach (ed.): „Goethe: Begegnungen und Gespräche”, vol. V: 1800-1805, Editura De Gruyter, Berlin-New York 1985

Legături externeModificare