Georg Franz Hoffmann
| Georg Franz Hoffmann | |
 Georg Franz Hoffmann, 1793 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 13 ianuarie 1760 Marktbreit |
| Decedat | 17 martie 1826 (66 de ani) Moscova |
| Părinți | Heinrich Hoffmann și NN Sartorius |
| Cetățenie |  Germania |
| Ocupație | profesor universitar medic botanist briolog lichenolog micolog desenator |
| Limbi vorbite | limba germană[1] limba latină[2]  |
| Activitate | |
| Domeniu | botanică medicină |
| Instituție | Universitatea din Erlangen Universitatea Georg-August din Göttingen Universitatea din Moscova Consiliul de Stat al Imperiului Rus |
| Alma Mater | Academia Nassauensis din Herborn Universitatea din Erlangen |
| Organizații | Academia de Științe din Göttingen Academia Leopoldină Academia Rusă de Științe |
| Premii | Medalia de aur al Academiei de Științe din Lyon Ordinul „Sfânta Ana” de clasa a 2-a |
Modifică date / text  | |
Georg Franz Hoffmann (n. , Marktbreit, Bavaria, Germania – d. , Moscova, Imperiul Rus) a fost un medic, botanist, briolog, lichenolog, micolog, desenator și ilustrator german de origine bavareză care a fost profesor universitar la universitățile din Erlangen, Göttingen și Moscova. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Hoffm.
Biografie
modificareNăscut în familia medicului de oraș Heinrich Hoffmann, tânărul Georg s-a ocupat în casa părintească în principal cu muzica și pictura. La vârsta de 13 ani a fost trimis la unchiul său, medicul și botanistul Adam Hoffmann în Herborn, a cărui fiică i-a învățat limbi: latina, greaca antică și franceză. O mare influență asupra alegerii căii de viață a lui Georg a avut-o unchiul său care l-a entuziasmat pentru botanica.
Din 1779, Hoffmann a început să studieze medicina, mai întâi la Academia Nassauensis (un colegiu german asemănător unei universități) din Herborn și apoi, din 1780, la Universitatea din Erlangen, unde și-a luat doctoratul la 25 noiembrie 1786.[3]
Deja în 1786, a primit premiul întâi, medalia de aur, al Academiei de Științe din Lyon[4] pentru lucrarea sa despre beneficiile lichenilor în medicină și economie în opera sa Mémoires sur l’utilité de Lichens.[5]
În 1789 a fost numit profesor de medicină și botanică la Universitatea din Erlangen, iar în 1792 a acceptat o profesură pentru medicină și botanică la Universitatea Georg-August din Göttingen care a avut un renume mai mare pe acest timp. Acolo Hoffmann a fost numit și directorul grădinii botanice, unde în 1801 Johann Wolfgang von Goethe (1801) și Alexander von Humboldt l-au vizitat de mai multe ori, fascinați de lucrările sale despre criptogamele și ascultând prelegerile sale.[6] Dar din cauza intrigilor ale botanistului Johannes Flügge (1775-1816) și chimistului Friedrich Stromeyer (1776-1835) care au vrut să-l instaleze pe prietenul lor Heinrich Adolph Schrader (1767-1836) drept șef al grădinii botanice, Hoffmann s-a văzut nevoit de a termina cooperația cu această universitate. A ieșit din funcție spre sfârșitul anului 1803, după ce i s-a fost oferit scaunul pentru botanică la Universitatea din Moscova. Din septembrie 1804 a ocupat postul de profesor titular în departamentul de Botanică al Institutului de Științe Fizice și Matematice al Universității din Moscova, care a fost deschis în același an. El a adus la Moscova o bibliotecă și un ierbar mare. Bogăția acestuia nu s-a datorat recoltelor proprii, ci mai mult celeilaltor ierbarii pe care le-a putut adăuga. Astfel, ierbarul lui Hoffmann a inclus exemplare colectate de cei mai renumiți botanici ai vremii ca de exemplu cele a lui Albrecht von Haller, Johan Andreas Murray, Jakob Friedrich Ehrhart, Johann Reinhold Forster, Georg Forster, David Heinrich Hoppe, Peter Thunberg și James Edward Smith.[7] După ce a fondat grădina botanică din oraș pe baza unei grădini farmaceutice, a devenit primul ei director.[8]
În urma Incendiului din Moscova, pricinuit de Napoleon Bonaparte în 1812, a pierdut casa și toată averea, astfel și părțile ierbarului păstrate de el în casa sa, dar și-a îmbunătățit din nou situația financiară prin publicarea Genera Plantarum Umbelliferarum în 1814.[9] Totuși s-a căsătorit încă în același an (3 copii, soția a decedat deja în 1817).[3] și în 1817 a fost ales membru al Academiei Rusă de Științe, iar în 1819 a fost numit membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus. Marea parte al ierbarului însă a supraviețuit și se păstrează în ierbariul Universității din Moscova până în prezent.[10][11]
Hoffmann a fost cunoscut în primul rând pentru lucrările sale ilustrate cu desene propri despre licheni și ciuperci. El a realizat și în domeniul plantelor superioare în cadrul descrierii pășunilor referitor la domeniul genului Salix (salcie).[5] Mai departe, savantul a descris pentru prima dată sau rescris 177 specii, de exemplu mușchii Riccia canaliculata, Riccia ciliata, Riccia bifurca și Orthotrichum cululatum sau ciuperca Kretzschmaria deusta (vezi și mai jos).[12]
Specii și genuri descrise de Hoffmann
modificare
Savantul a prim-descris și rescris 177 de specii și genuri.[12] În urmare o mică selecție.
|
|
|
Societăți
modificare- Membru al Academiei de Științe din Göttingen (1797)
- Membru corespondent al Academiei medico-chirurgicale din Moscova (13 noiembrie 1809)
- Membru al Academiei Leopoldine (22 august 1815)[13]
- Membru al Academiei Rusă de Științe (1817)
Onoruri
modificare
- Premiul științific Medalia de aur al Academiei de Științe din Lyon (1786)
- Botanistul Olof Swartz (1760-1818) i-a dedicat genul Hoffmannia din familia Rubiaceae (1787)[14] cu în prezent (2019) peste 100 specii.[15]
- Membru al Consiliului de Stat al Imperiului Rus (1819)
- Ordinul „Sfânta Ana” de clasa a 2-a
Publicații (selecție)
modificare
- Enumeratio lichenum iconibus et descriptionibus illustrata, Editura Wolfgang Walther, Erlangen 1784 [3]
- Historia salicum iconibus illustrata, Editura Siegfried Lebrecht, Leipzig 1785 [4]
- De vario Usu Lichenum, Erlangen 1786
- Mémoires sur l’utilité de Lichens, Lyon 1787 (publicat împreună cu lucrările lui Pierre J. Amoreux și Pierre Rémi François de Paul Willemet) [5]
- Vegetabilia cryptogama, Editura Annier, Lyon 1787 [6]
- Descriptio et adumbratio plantarum e classe cryptogámica Linnaei qua lichenes dicuntur..., (1789-1801)
- Nomenclator Fungorum, volumul 1, Berlin 1789
- Nomenclator Fungorum, volumul 2, Berlin 1790
- Hortus Gottingensis, quem proponit simulque orationem inchoandae professioni sacram indicit, Göttingen 1793
- Historia salicum, iconibus illustrata, Leipzig 1785-1787
- Deutschlands Flora, oder, Botanisches Taschenbuch, 4 volume, Editura Johann Jacob Palm, Erlangen 1791, 1795, 1800 și 1804
- Compendium Florae Britannicae, Erlangen 1801 (împreună cu James Edward Smith)
- Enumeratio plantarum et seminum hort botanici mosquensis, Moscova 1808
- Vegetabilia in hercyniae subterraneis collecta iconibus descriptionibus et observationibus illustrata, Editura Frauenholz, Nürnberg 1811
- Genera Plantarum Umbelliferarum, 2 volume, Moscova 1814 și 1816
- Herbarium vivum, sive collectio plantarum siccarun, Caesareae Universitatis Mosquensis. Pars secunda, continents . . . Moscova 1825
Note
modificare- ^ IdRef, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Leibnitzinstitut
- ^ „Allgemeine Literatur-Zeitung”, nr. 35, de vineri, 9 februarie 1787, p. 327 [1]
- ^ a b Gerhard Wagenitz: „Goethe und die Botanik” în: Elmar Mittler și alții (ed.): „Der gute Kopf leuchtet überall hervor – Goethe, Göttingen und die Wissenschaft”, catalog pentru expoziția în Biserica Paulinelor (6 iunie-29 august 1999), Göttingen 1999, p. 175
- ^ Gerhard Wagenitz: „Goethe und die Botanik” în: Elmar Mittler și alții (ed.): „Der gute Kopf leuchtet überall hervor – Goethe, Göttingen und die Wissenschaft”, catalog pentru expoziția în Biserica Paulinelor (6 iunie-29 august 1999), Göttingen 1999, p. 175-179
- ^ „Huntia”, vol. 11, nr.2
- ^ Johann Adolph Schultes: „Grundriss einer Geschichte und Literatur der Botanik”, Editura C. Schaumburg und Compagnie, Viena 1817, p. 222-223
- ^ Johann Gottfried Digler: „Polytechnisches Journal”, vol. 36, Editura J. G. Cotta, Stuttgart 1830, p. 165
- ^ „Neuer Nekrolog der Deutschen”, vol. 2, Editura Bernh. Fr. Voigt, Ilmenau 1828, p. 830
- ^ J. S. Ersch și J. G. Gruber (ed.): „Allgemeine Encyklopädie der Wissenschaften und Künste”, partea a 2-a, Editura F. A. Brockhaus, Leipzig 1832, p. 273
- ^ a b IPNI
- ^ Membrii ai Leopoldinei
- ^ Lotte Burkhardt: „Verzeichnis eponymischer Pflanzennamen”, Botanischer Garten und Botanisches Museum Berlin der Freien Universität Berlin, Berlin 2018 [2] Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ G. Castillo-Campos și colaboratori: „ Hoffmannia arqueonervosa (Rubiaceae), una especie nueva del centro de Veracruz, México”, în: „Revista mexicana de biodiversidad”. vol 84, nr. 3, p. 751-755
Bibliografie
modificare- Jan-Peter Frahm, Jens Eggers: „Lexikon deutschsprachiger Bryologen”, în: „Zeitschrift zur Moosforschung in Deutschland”, volum suplimentar, Editura J.-P. Frahm/Botanisches Institut der Universität Bonn, Bonn 2005, ISBN 978-3-8311-0986-9
- Renate Grumach (ed.): „Goethe: Begegnungen und Gespräche”, vol. V: 1800-1805, Editura De Gruyter, Berlin-New York 1985
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Georg Franz Hoffmann la Wikimedia Commons
