George Doichiță
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
Giotto Doichiță | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 16 iunie 1977, Arad |
Naționalitate | Română |
Ocupație | pictor |
Activitate | |
Domeniu artistic | Pictor |
Modifică date / text |
Giotto Doichiță (n. 16 iunie 1977, Arad)
Studii: Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universtității Timișoara,secția pictură, promoția 2004.
Biografie și expoziții
modificareExpoziții de grup[1]: 1999- StudentFest Timișoara 1999, 2001- Salonul Național de Desen, Arad, Galeria Națională Delta 1999, 2000, 2001, 2002, 2003,2004- Salonul anual de Artă , Arad , Galeria Națională Delta 2000- Centrul cultural francez, Timișoara 2002- Expo 21- Arad, Galeria Națională Delta 2002- Expo 21 -Alba Iulia, Muzeul de Artă 2002- Materie , Materiale, Sens, Timișoara, Galeria Pro Armia 2004- Expoziția de debut a tinerilor artiști plastici arădeni Uniunea Artiștilor Plastici , Arad, Galeria Natională Delta 2004-“Aradart la Pecs” . Pecs. Ungaria 2005- “21 la 2.20” Expozitia “Plain Air” Csongrad; Szeged. Ungaria 2006- “poarta dintre lumi” Institutul Cultural Român din Budapesta .Ungaria 2007- Expoziția U.A.P. Arad la Sibiu 2007– Meeting point - Bienala internationala de arta contemporana 2008- Artă Contemporană Românească la Barcelona Madrid Sevilla 2008- Expoziție de grup, Galeria Clio, Muzeul de Artă Arad 2009- “Grup 21” Galeria Forma Deva Expoziții personale: 2006 - Muzeul de Artă Arad 2007 - Libraria Cărturesti Timișoara; Galeria Națională Delta , Arad 2009- Galerie Nota Bene*, Montreal, Canada Tabere de creație: 2003- Bankut, Ungaria 2005- “Plain Air” Csongrad , Ungaria 2006- Cincis, Hunedoara 2006- Desfina , Grecia 2007- Parco Adda Nord , Italia Premii: 2007- Premiul de Excelenta al Clubului Rotary Arad Cetate 2008- Premiul pentru Pictura - Filiala din Arad a UAP din România
Lucrări și cronică
modificareDe mai multă vreme deja, George Doichiță[2] și-a cantonat căutările în zona
expresiei abstracte. Am avut prilejul să îi admir creațiile și chiar să intervin la două vernisaje, cel de la Arad și cel din Timișoara, în 2006. Nu am profitat de acest îndoit prilej spre a-l interoga pe artist – care mi-a fost candva student – cu privire la resorturile intime ale opțiunii sale stilistice. Aceasta întrucât, în cursul celor două intervenții, am dorit să pot oferi publicului prezent la vernisaj propria mea interpretare. Astăzi, din perspectiva timpului care a trecut, voi constata stăruința și consecvența cu care George Doichiță își urmărește drumul întru ale abstracție și voi încerca să conturez câteva ipoteze, sper convingătoare, care să țină locul conversației pe care nu am avut-o cu George Doichiță privitor la registrul stilistic al picturilor sale. Cred că, înainte de toate, artistul a dorit să se despartă de comunicarea denotativă. Altfel spus, demersul său plastic l-aș echivala cu o fugă de cuvinte, stiut fiind că orice imagine figurativă poate fi transpusă, mai mult sau mai puțin exact, într-un șir de cuvinte cu un conținut bine determinat. Orice tablou figurativ „poate fi povestit”. Este tocmai ceea ce cred eu că George Doichiță dorește să evite. Pe întinsul pânzelor pe care le supune atenției noastre, semnele plastice sunt chemate să-și „istorisească” povestea cu puterile lor specifice, fără ca mesajul pictorului să mai treacă prin sita dens denotativă a comunicării verbale. După cum poetul autentic „lasă inițiativa cuvintelor” (Stéphane Mallarmé), tot așa, pictorul autentic – fie el figurativ ori abstract – conferă o inițiativă mai mult sau mai puțin pronunțată semnelor plastice pure. Pentru George Doichiță, cred, o asemenea strategie este și o modalitate prin care-și construiește în jurul propriei ființe un spațiu al libertății absolute. O face – și acesta este singurul reproș pe care am a i-l adresa – cu frivolitatea unei virtuozități excesive, care-l obligă să reexploreze mijloacele caracteristice picturii gestuale, ori pe acelea ale modalității creatoare cunoscută sub sintagma de action painting. Dar atunci, prin forța împrejurărilor, întrucât explorează și remodelează – aidoma unui geolog al spiritului – straturi și falii ale picturii celei de-a doua jumătăți a veacului care tocmai a trecut, George Doichiță se manifestă ca un autentic spirit postmodern, fapt care conferă farmec picturii și personalității sale deopotrivă. |
— Cristian-R. Velescu |
Legături externe
modificareNote
modificare- ^ Arad Art 2007 : 50 de ani de activitate artistică, pag. 164, ed.: Ioan Matiuț, Editura Mirador, ISBN 978-973-8484-91-7, Arad, 2008
- ^ Arad Art 2007 : 50 de ani de activitate artistică, pag. 51, ed.: Ioan Matiuț, Editura Mirador, ISBN 978-973-8484-91-7, Arad, 2008